324 de modificări
Modificări
m
→Biserica Sfântului Nicolae
Biserica de lemn a Mănăstirii Lupșa datează din secolul al XV-lea (prima atestare în 1429, conform Șematismului de la Blaj din 1900), ctitorie a familiei cnejilor Cândea, conducătorii districtului românesc de pe cursul superior al Arieșului. Este singura biserică de lemn din secolul al XV-lea care a dăinuit până în zilele noastre. A fost refăcută în anul 1694<ref>Adrian Andrei Rusu, ''Dicționarul mănăstirilor din Transilvania'', Presa Universitară Clujeană, 2000, p. 164.</ref>. Este monument istoric, fiind inclusă în ''Lista monumentelor istorice din județul Alba'' cu codul de clasificare LMI ''SB-II-m-A-12147''<ref>[http://www.cultura.ro/page/17 Ministerul Culturii - Lista monumentelor istorice (2010), aprobată prin Ordinul nr. 2314/8 iulie 2004 al Ministrului Culturii și Cultelor și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, an 172 (XVI), Nr. 646 bis din 16 iulie 2004], accesat 16 septembrie 2013.</ref>.
În biserică s-au păstrat pe catapeteasmă icoanele împărătești și registrul apostolilor, precum și câteva prăznicare, care datează cel mai probabil de la mijlocul [[secolul XVIII|secolului al XVIII-lea]]. Acestea, cu bogat decor floral pe ramă și pe aureole, vădesc confluența aici a artei moldovenești cu aceea de la sudul munților. Icoana [[Adormirea Maicii Domnului]], de factură [[Artă bizantină|bizantină]], poate fi atribuită lui Simion zugravul ot Bălgrad<ref>Ioana Cristache-Panait, pag. 86</ref>.
Pictura interioară datează din 1997, fiind realizată în tehnică fresco de către Prof. Nicolae Sava. După un proces de restaurare finalizat în 2009, în 14 septembrie același an biserica a fost resfințită de către Arhiepiscopul Andrei al Alba-Iuliei și de Mitropolitul [[Iosif_(Pop)_al_Europei_Occidentale_și_Meridionale|Iosif al Europei Occidentale]].