Biserica Sfânta Treime „Ghencea” (București): Diferență între versiuni
(→Renovări: completări) |
RappY (Discuție | contribuții) m (→Istoric: Adăugare legătură) |
||
| (Nu s-au afișat 7 versiuni intermediare efectuate de un alt utilizator) | |||
| Linia 3: | Linia 3: | ||
| Imagine =[[Imagine:Sf_Treime-Ghencea.jpg|300 px|Biserica Sfânta Treime „Ghencea”]] | | Imagine =[[Imagine:Sf_Treime-Ghencea.jpg|300 px|Biserica Sfânta Treime „Ghencea”]] | ||
| Localizare =Bucureşti | | Localizare =Bucureşti | ||
| − | | Jurisdicţie =[[Arhiepiscopia | + | | Jurisdicţie =[[Arhiepiscopia Bucureștilor]] |
| Hram =[[Sfânta Treime]] | | Hram =[[Sfânta Treime]] | ||
| Târnosire =[[11 noiembrie]] 1934 | | Târnosire =[[11 noiembrie]] 1934 | ||
| − | | Ctitor = | + | | Ctitor =Ștefan Ionescu-Troicea<br>și alți enoriași |
| Stil arhitectonic = neo-românesc | | Stil arhitectonic = neo-românesc | ||
| Arhitect =Virginia Andreescu-Haret,<br>Jean Pompilian | | Arhitect =Virginia Andreescu-Haret,<br>Jean Pompilian | ||
| Linia 12: | Linia 12: | ||
| Suprafaţă= 40 m x 16 m | | Suprafaţă= 40 m x 16 m | ||
| Înălţime = 23 m | | Înălţime = 23 m | ||
| − | | Site web = | + | | Site web =https://www.sfantatreimeghencea.ro/ |
|}} | |}} | ||
| − | '''Biserica Sfânta Treime „Ghencea”''' este o [[biserică]] din | + | '''Biserica Sfânta Treime „Ghencea”''' este o [[biserică]] din București, aflată la intersecția străzii Sebastian cu Calea 13 Septembrie. Are [[hram]]ul [[Sfânta Treime]] și a fost ridicată în perioada 1925-1934 pe locul vechii biserici a satului Lupești, care data din anul 1820. Slujba târnosirii bisericii s-a făcut la [[11 noiembrie]] 1934 de către un [[sobor]] de [[preot|preoți]] în frunte cu [[Patriarh]]ul [[Miron Cristea]]. |
==Istoric== | ==Istoric== | ||
| − | Pe locul unde se află acum Biserica Sfânta Treime „Ghencea”, se afla în vechime o mică biserică, a cărei primă atestare documentară datează din anul 1820. | + | Pe locul unde se află acum Biserica Sfânta Treime „Ghencea”, se afla în vechime o mică biserică, a cărei primă atestare documentară datează din anul 1820.<ref name="Ghencea">[https://www.sfantatreimeghencea.ro/ Biserica Sfânta Treime Ghencea: Despre Biserică]</ref> |
| − | Vechea biserică fusese ridicată de către Necula Bacănu | + | Vechea biserică fusese ridicată de către Necula Bacănu și alți negustori, pe terenul cedat de [[Mănăstirea Radu Vodă]], cea care era proprietara întregului sat ''Lupești'', așa cum se numea pe atunci acestă zonă. Biserica a purtat numele „Lupești” câțiva zeci de ani, nume pe care apoi și l-a schimbat în Biserica „Ghencea” (în anul 1853 deja se numea „''Biserica Ghencii, ce-i zice și Lupești''”. Este foarte interesantă această titulatură, mai ales că, ulterior, întreg cartierul, cu cimitirul actual Ghencea și cu alte obiective, aveau să primească acest nume. Printre ctitorii bisericii nu apare nicăieri numele vreunui „Ghencea”. Doar în timpul [[Preoții ortodocși români și revoluția din 1821|revoluției de la 1821]] apare un anume Ghencea, eterist grec, care, probabil, se va fi implicat în adunarea de materiale și poate și în lucrările de construire a vechii bisericuțe. Astfel, fără să se știe exact (deocamdată) cine a fost și ce a făcut, peste un timp biserica și întregul cartier a ajuns să îi poarte numele.<ref name="Istoric">[http://www.sfantatreimeghencea.ro/istoric Biserica Sfânta Treime Ghencea: Istoric]</ref> |
| − | Înainte de începerea primului război mondial au început | + | Înainte de începerea primului război mondial au început formalitățile pentru construirea unei noi biserici mai încăpătoare donator principal fiind Ștefan Ionescu-Troicea. Războiul și perioada dificilă de după acesta au împiedicat însă începerea efectivă a construcției. Ștefan Ionescu-Troicea a murit în anul 1925. Abia în 1927 s-a pus piatra de temelie a bisericii, a cărei construcție a durat până în anul 1934. Sumele inițiale, donate de ctitorul principal au fost completate de către toți enoriașii. Biserica a fost construită după planurile întocmite de arhitect Virginia Andreescu-Haret împreună cu arhitect Jean Pompilian. Vechea bisericuță a fost dărâmată.<ref name="Istoric"/> |
| − | Slujba [[târnosire|târnosirii bisericii]] s-a | + | Slujba [[târnosire|târnosirii bisericii]] s-a ținut la [[11 noiembrie]] 1934, deși ca biserica nu era încă pictată. Sfințirea bisericii a fost făcută de însuși [[Patriarh]]ul de atunci, [[Miron Cristea]], alături de aproape întreg soborul sfintei Mitropolii a Ungro-Vlahiei, condus de către [[arhiereu]]l Platon Ciosu și [[arhimandrit]]ul Galaction Cordun.<ref name="Istoric"/> |
==Renovări== | ==Renovări== | ||
| − | De-a lungul timpului acest sfânt | + | De-a lungul timpului acest sfânt lăcaș a avut nevoie de lucrări de întreținere și reparații. |
Astfel, în anul 1969 s-au făcut reparații la acoperișul din tablă a bisericii, care începuse să ruginească. | Astfel, în anul 1969 s-au făcut reparații la acoperișul din tablă a bisericii, care începuse să ruginească. | ||
| − | După cutremurul din 1977, s-au produs o serie de avarii la tencuielile și vopsitoriile interioare și exterioare ale bisericii. Din acest motiv s-au făcut următoarele reparații: refaceri de tencuieli, zugrăveli, astuparea fisurilor | + | După cutremurul din 1977, s-au produs o serie de avarii la tencuielile și vopsitoriile interioare și exterioare ale bisericii. Din acest motiv s-au făcut următoarele reparații: refaceri de tencuieli, zugrăveli, astuparea fisurilor și a găurilor din tencuieli. S-au făcut astfel de lucrări atât pe interior cât și pe exterior, pe turla mare, dar și unele lucrări simple, de reparații locale.<ref name="renov">[http://www.sfantatreimeghencea.ro/renovare Biserica Sfânta Treime Ghencea: Renovare]</ref> |
| − | În anii 1978-1981 s-a făcut restaurarea picturii interioare a bisericii, de către pictorul Iosif Kleber, lucrare continuată de pictorii Alexandru Bucescu | + | În anii 1978-1981 s-a făcut restaurarea picturii interioare a bisericii, de către pictorul Iosif Kleber, lucrare continuată de pictorii Alexandru Bucescu și Aurel Tabacu. |
| − | În 1982 s-au făcut lucrări de reparații la învelitoarea bisericii, a turlelor, jghiaburilor și burlanelor, precum și vopsirea lor cu minium de plumb și vopsea de bronz. | + | În 1982 s-au făcut lucrări de reparații la învelitoarea bisericii, a turlelor, jghiaburilor și burlanelor, precum și vopsirea lor cu minium de plumb și vopsea de bronz.<ref name="renov"/> |
| − | După anul 1990 se simțea nevoia unor reparații generale la sfânta biserică - trecuse mai bine de o jumătate de veac de la terminarea ei și, deși era | + | După anul 1990 se simțea nevoia unor reparații generale la sfânta biserică - trecuse mai bine de o jumătate de veac de la terminarea ei și, deși era menținută în bună stare, totuși o reparație generală devenea iminentă. De asemenea, era nevoie și de o nouă restaurare generală a picturii. |
| − | În anul 2004 [[preot]]ul paroh de atunci, Alexandru Lungu, a făcut un amplu proiect de reparații și consolidare pentru biserică, ce cuprindea atât lucrări de consolidare, cât și de finisaje. În anul 2005 a fost transferat la această biserică preotul Ion Grădincea, care în februarie 2006 a fost numit paroh, după ce părintele Alexandru Lungu s-a retras din această funcție. Noul preot paroh, împreună cu enoriașii, a început strângerea de fonduri pentru renovarea generală a bisericii, atât în mod direct, cât și făcând demersuri pentru obținerea de fonduri de la autoritățile centrale | + | În anul 2004 [[preot]]ul paroh de atunci, Alexandru Lungu, a făcut un amplu proiect de reparații și consolidare pentru biserică, ce cuprindea atât lucrări de consolidare, cât și de finisaje. În anul 2005 a fost transferat la această biserică preotul Ion Grădincea, care în februarie 2006 a fost numit paroh, după ce părintele Alexandru Lungu s-a retras din această funcție. Noul preot paroh, împreună cu enoriașii, a început strângerea de fonduri pentru renovarea generală a bisericii, atât în mod direct, cât și făcând demersuri pentru obținerea de fonduri de la autoritățile centrale și locale, ori de la alte persoane cu suflet mare și cu dare de mână. În primăvara anului următor, 2007, se puteau începe deja lucrările de reparații de la biserică. S-a efectuat consolidarea turlei mari, lucrare foarte pretențioasă și dificilă, precum și refacerea totală a învelitorii, folosindu-se tablă de cupru, dar păstrându-se peste tot vechile forme și modele. De asemenea, s-au făcut lucrări de consolidare prin injectări cu soluții speciale în fisurile mai pronunțate, atât la turla mare cât și în restul zidurilor bisericii. Pe latura sud-estică a Sfântului [[Altar]] s-a făcut o consolidare deosebită, cu subzidire, a unei fisuri mai mari. S-a realizat și instalația de încălzire prin pardoseală, rezolvându-se astfel problema încălzirii în biserică. Totodată s-a făcut și o nouă pardoseală, din marmură de Rușchița. |
| − | În prezent s-au încheiat lucrările de | + | În prezent s-au încheiat lucrările de reparații generale efectuate în ultimii ani și s-a executat restaurarea picturii interioare a bisericii. Luni, [[24 iunie]] 2013 (ziua [[hram]]ului bisericii, [[Sfânta Treime]]) a avut loc slujba de resfințire.<ref>[http://www.sfantatreimeghencea.ro/sfintire-biserica/invitatie-la-sfintirea-bisericii Biserica Sfânta Treime Ghencea: Invitație la sfințirea bisericii], accesat 11 iunie 2013.</ref><ref>[http://www.patriarhia.ro/ro/patriarhul/sfghencea24iun2013.html www.patriarhia.ro: Patriarhul României a resfințit biserica Parohiei Sfânta Treime - Ghencea], accesat 26 iunie 2013.</ref> |
==Descriere arhitectonică== | ==Descriere arhitectonică== | ||
| − | Biserica Sfânta Treime „Ghencea” este una dintre cele mai mari biserici din București, fiind o construcție monumentală în stil neoromânesc. Biserica are dimensiunile 40/16/23 m, având un plan triconic, cu [[pridvor]], vestibul, [[pronaos]], [[naos]] cu [[absidă|abside]] laterale și trei [[turlă|turle]] octogonale. | + | Biserica Sfânta Treime „Ghencea” este una dintre cele mai mari biserici din București, fiind o construcție monumentală în stil neoromânesc. Biserica are dimensiunile 40/16/23 m, având un plan triconic, cu [[pridvor]], vestibul, [[pronaos]], [[naos]] cu [[absidă|abside]] laterale și trei [[turlă|turle]] octogonale.<ref name="Ghencea"/> |
| − | Biserica a fost construită după planurile întocmite de arh. Virginia Andreescu-Haret împreună cu arh. Jean Pompilian. Pictura interioară originală, în frescă, a fost realizată între anii 1941-1948 de către pictorii prof. Gheorghe (Ghiță) Popescu și Nuni Dona, în stil neobizantin. Este apreciată ca fiind printre cele mai reușite picturi de acest gen din întreg orientul creștin, așa cum este scris pe o pisanie așezată în interiorul bisericii. Restaurările ulterioare au păstrat cu fidelitate stilul | + | Biserica a fost construită după planurile întocmite de arh. Virginia Andreescu-Haret împreună cu arh. Jean Pompilian. Pictura interioară originală, în frescă, a fost realizată între anii 1941-1948 de către pictorii prof. Gheorghe (Ghiță) Popescu și Nuni Dona, în stil neobizantin. Este apreciată ca fiind printre cele mai reușite picturi de acest gen din întreg orientul creștin, așa cum este scris pe o pisanie așezată în interiorul bisericii.<ref name="Ghencea"/> Restaurările ulterioare au păstrat cu fidelitate stilul și trăsăturile picturii originale. |
==Parohia Sfânta Treime „Ghencea”== | ==Parohia Sfânta Treime „Ghencea”== | ||
| − | [[Parohie|Parohia]] Sfânta Treime „Ghencea” se află în partea de apus a | + | [[Parohie|Parohia]] Sfânta Treime „Ghencea” se află în partea de apus a Bucureștilor. Până în anul 1923, parohia Sfânta Treime-Ghencea, se întindea mult mai mult. Era parohia cea mai de margine, în partea de apus a capitalei, iar preoții ei se îngrijeau de nevoile religioase ale tuturor credincioșilor, răzlețiți pe o mare întindere. Cu timpul, acești credincioși cu case răzlețe la marginea orașului, înmulțindu-se, s-a simțit nevoia să se înființeze și pentru ei parohii, cu biserici și preoți, care să-i îngrijească și, mai ales, să-i păzească de propaganda sectară, care luase un mare avânt la marginile capitalei. |
| − | Prima parohie care a luat | + | Prima parohie care a luat ființă prin dezlipire de la parohia Sfânta Treime-Ghencea, în anul 1923, a fost parohia Cotroceni, căreia i s-a dat în grijă credincioșii din partea de apus și nord a parohiei, începând de la strada Dobrescu și cei de dincolo de cimitirul Ghencea. Mai târziu, în anul 1937, din noua parohie Cotroceni, s-a despărțit parohia Parcul Ghencea, cuprinzând pe credincioșii de la apus de cimitirul Ghencea. |
| − | Tot din parohia Sfânta Treime-Ghencea, în anul 1930, s-a | + | Tot din parohia Sfânta Treime-Ghencea, în anul 1930, s-a despărțit parohia „Sfinții Împărați”, în partea de apus – miază-zi, iar în anul 1938, din această parohie s-a dezlipit parohia „Nașterea Maicii Domnului-Ghencea”. |
| − | Deci, din parohia Sfânta Treime-Ghencea au mai luat | + | Deci, din parohia Sfânta Treime-Ghencea au mai luat ființă următoarele parohii: Cotroceni, Parcul Ghencea, Canal, Lupeasca și Nașterea Maicii Domnului-Ghencea. |
În prezent, parohia Sfânta Treime „Ghencea” cuprinde următoarele cartiere: | În prezent, parohia Sfânta Treime „Ghencea” cuprinde următoarele cartiere: | ||
| Linia 63: | Linia 63: | ||
* Cartierul Nona Otescu | * Cartierul Nona Otescu | ||
| − | == | + | ==Referințe== |
| − | + | <references/> | |
| − | + | [[Categorie:Biserici din București|Ghencea]] | |
| − | [[Categorie:Biserici | ||
Versiunea curentă din 20 aprilie 2024 14:48
| |
| Localizare | Bucureşti |
| Jurisdicție | Arhiepiscopia Bucureștilor |
| Hram | Sfânta Treime |
| Sfințire | 11 noiembrie 1934 |
| Ctitor | Ștefan Ionescu-Troicea și alți enoriași |
| Stil arhitectonic | neo-românesc |
| Arhitect | Virginia Andreescu-Haret, Jean Pompilian |
| Pictor | Prof. Gheorghe Popescu, Nuni Dona |
| Suprafață | 40 m x 16 m |
| Înălțime | 23 m |
| Site oficial | https://www.sfantatreimeghencea.ro/ |
Biserica Sfânta Treime „Ghencea” este o biserică din București, aflată la intersecția străzii Sebastian cu Calea 13 Septembrie. Are hramul Sfânta Treime și a fost ridicată în perioada 1925-1934 pe locul vechii biserici a satului Lupești, care data din anul 1820. Slujba târnosirii bisericii s-a făcut la 11 noiembrie 1934 de către un sobor de preoți în frunte cu Patriarhul Miron Cristea.
Cuprins
Istoric
Pe locul unde se află acum Biserica Sfânta Treime „Ghencea”, se afla în vechime o mică biserică, a cărei primă atestare documentară datează din anul 1820.[1]
Vechea biserică fusese ridicată de către Necula Bacănu și alți negustori, pe terenul cedat de Mănăstirea Radu Vodă, cea care era proprietara întregului sat Lupești, așa cum se numea pe atunci acestă zonă. Biserica a purtat numele „Lupești” câțiva zeci de ani, nume pe care apoi și l-a schimbat în Biserica „Ghencea” (în anul 1853 deja se numea „Biserica Ghencii, ce-i zice și Lupești”. Este foarte interesantă această titulatură, mai ales că, ulterior, întreg cartierul, cu cimitirul actual Ghencea și cu alte obiective, aveau să primească acest nume. Printre ctitorii bisericii nu apare nicăieri numele vreunui „Ghencea”. Doar în timpul revoluției de la 1821 apare un anume Ghencea, eterist grec, care, probabil, se va fi implicat în adunarea de materiale și poate și în lucrările de construire a vechii bisericuțe. Astfel, fără să se știe exact (deocamdată) cine a fost și ce a făcut, peste un timp biserica și întregul cartier a ajuns să îi poarte numele.[2]
Înainte de începerea primului război mondial au început formalitățile pentru construirea unei noi biserici mai încăpătoare donator principal fiind Ștefan Ionescu-Troicea. Războiul și perioada dificilă de după acesta au împiedicat însă începerea efectivă a construcției. Ștefan Ionescu-Troicea a murit în anul 1925. Abia în 1927 s-a pus piatra de temelie a bisericii, a cărei construcție a durat până în anul 1934. Sumele inițiale, donate de ctitorul principal au fost completate de către toți enoriașii. Biserica a fost construită după planurile întocmite de arhitect Virginia Andreescu-Haret împreună cu arhitect Jean Pompilian. Vechea bisericuță a fost dărâmată.[2]
Slujba târnosirii bisericii s-a ținut la 11 noiembrie 1934, deși ca biserica nu era încă pictată. Sfințirea bisericii a fost făcută de însuși Patriarhul de atunci, Miron Cristea, alături de aproape întreg soborul sfintei Mitropolii a Ungro-Vlahiei, condus de către arhiereul Platon Ciosu și arhimandritul Galaction Cordun.[2]
Renovări
De-a lungul timpului acest sfânt lăcaș a avut nevoie de lucrări de întreținere și reparații.
Astfel, în anul 1969 s-au făcut reparații la acoperișul din tablă a bisericii, care începuse să ruginească.
După cutremurul din 1977, s-au produs o serie de avarii la tencuielile și vopsitoriile interioare și exterioare ale bisericii. Din acest motiv s-au făcut următoarele reparații: refaceri de tencuieli, zugrăveli, astuparea fisurilor și a găurilor din tencuieli. S-au făcut astfel de lucrări atât pe interior cât și pe exterior, pe turla mare, dar și unele lucrări simple, de reparații locale.[3]
În anii 1978-1981 s-a făcut restaurarea picturii interioare a bisericii, de către pictorul Iosif Kleber, lucrare continuată de pictorii Alexandru Bucescu și Aurel Tabacu.
În 1982 s-au făcut lucrări de reparații la învelitoarea bisericii, a turlelor, jghiaburilor și burlanelor, precum și vopsirea lor cu minium de plumb și vopsea de bronz.[3]
După anul 1990 se simțea nevoia unor reparații generale la sfânta biserică - trecuse mai bine de o jumătate de veac de la terminarea ei și, deși era menținută în bună stare, totuși o reparație generală devenea iminentă. De asemenea, era nevoie și de o nouă restaurare generală a picturii.
În anul 2004 preotul paroh de atunci, Alexandru Lungu, a făcut un amplu proiect de reparații și consolidare pentru biserică, ce cuprindea atât lucrări de consolidare, cât și de finisaje. În anul 2005 a fost transferat la această biserică preotul Ion Grădincea, care în februarie 2006 a fost numit paroh, după ce părintele Alexandru Lungu s-a retras din această funcție. Noul preot paroh, împreună cu enoriașii, a început strângerea de fonduri pentru renovarea generală a bisericii, atât în mod direct, cât și făcând demersuri pentru obținerea de fonduri de la autoritățile centrale și locale, ori de la alte persoane cu suflet mare și cu dare de mână. În primăvara anului următor, 2007, se puteau începe deja lucrările de reparații de la biserică. S-a efectuat consolidarea turlei mari, lucrare foarte pretențioasă și dificilă, precum și refacerea totală a învelitorii, folosindu-se tablă de cupru, dar păstrându-se peste tot vechile forme și modele. De asemenea, s-au făcut lucrări de consolidare prin injectări cu soluții speciale în fisurile mai pronunțate, atât la turla mare cât și în restul zidurilor bisericii. Pe latura sud-estică a Sfântului Altar s-a făcut o consolidare deosebită, cu subzidire, a unei fisuri mai mari. S-a realizat și instalația de încălzire prin pardoseală, rezolvându-se astfel problema încălzirii în biserică. Totodată s-a făcut și o nouă pardoseală, din marmură de Rușchița.
În prezent s-au încheiat lucrările de reparații generale efectuate în ultimii ani și s-a executat restaurarea picturii interioare a bisericii. Luni, 24 iunie 2013 (ziua hramului bisericii, Sfânta Treime) a avut loc slujba de resfințire.[4][5]
Descriere arhitectonică
Biserica Sfânta Treime „Ghencea” este una dintre cele mai mari biserici din București, fiind o construcție monumentală în stil neoromânesc. Biserica are dimensiunile 40/16/23 m, având un plan triconic, cu pridvor, vestibul, pronaos, naos cu abside laterale și trei turle octogonale.[1]
Biserica a fost construită după planurile întocmite de arh. Virginia Andreescu-Haret împreună cu arh. Jean Pompilian. Pictura interioară originală, în frescă, a fost realizată între anii 1941-1948 de către pictorii prof. Gheorghe (Ghiță) Popescu și Nuni Dona, în stil neobizantin. Este apreciată ca fiind printre cele mai reușite picturi de acest gen din întreg orientul creștin, așa cum este scris pe o pisanie așezată în interiorul bisericii.[1] Restaurările ulterioare au păstrat cu fidelitate stilul și trăsăturile picturii originale.
Parohia Sfânta Treime „Ghencea”
Parohia Sfânta Treime „Ghencea” se află în partea de apus a Bucureștilor. Până în anul 1923, parohia Sfânta Treime-Ghencea, se întindea mult mai mult. Era parohia cea mai de margine, în partea de apus a capitalei, iar preoții ei se îngrijeau de nevoile religioase ale tuturor credincioșilor, răzlețiți pe o mare întindere. Cu timpul, acești credincioși cu case răzlețe la marginea orașului, înmulțindu-se, s-a simțit nevoia să se înființeze și pentru ei parohii, cu biserici și preoți, care să-i îngrijească și, mai ales, să-i păzească de propaganda sectară, care luase un mare avânt la marginile capitalei.
Prima parohie care a luat ființă prin dezlipire de la parohia Sfânta Treime-Ghencea, în anul 1923, a fost parohia Cotroceni, căreia i s-a dat în grijă credincioșii din partea de apus și nord a parohiei, începând de la strada Dobrescu și cei de dincolo de cimitirul Ghencea. Mai târziu, în anul 1937, din noua parohie Cotroceni, s-a despărțit parohia Parcul Ghencea, cuprinzând pe credincioșii de la apus de cimitirul Ghencea.
Tot din parohia Sfânta Treime-Ghencea, în anul 1930, s-a despărțit parohia „Sfinții Împărați”, în partea de apus – miază-zi, iar în anul 1938, din această parohie s-a dezlipit parohia „Nașterea Maicii Domnului-Ghencea”.
Deci, din parohia Sfânta Treime-Ghencea au mai luat ființă următoarele parohii: Cotroceni, Parcul Ghencea, Canal, Lupeasca și Nașterea Maicii Domnului-Ghencea.
În prezent, parohia Sfânta Treime „Ghencea” cuprinde următoarele cartiere:
- Cartierul Panduri
- Cartierul 13 Septembrie
- Cartierul Sebastian
- Cartierul Lupeasca
- Cartierul Nona Otescu
Referințe
- ↑ 1,0 1,1 1,2 Biserica Sfânta Treime Ghencea: Despre Biserică
- ↑ 2,0 2,1 2,2 Biserica Sfânta Treime Ghencea: Istoric
- ↑ 3,0 3,1 Biserica Sfânta Treime Ghencea: Renovare
- ↑ Biserica Sfânta Treime Ghencea: Invitație la sfințirea bisericii, accesat 11 iunie 2013.
- ↑ www.patriarhia.ro: Patriarhul României a resfințit biserica Parohiei Sfânta Treime - Ghencea, accesat 26 iunie 2013.
