Grigorie (Roșca) al Moldovei: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m (→‎Viața: leg. int.)
m (Adăugare legături)
 
(Nu s-au afișat 8 versiuni intermediare efectuate de un alt utilizator)
Linia 3: Linia 3:
  
 
==Viața==
 
==Viața==
−
Văr după mamă cu [[Petru Rareș]], Grigorie Roșca se trăgea din familia boierilor Bârlă de la Hârlău. S-a [[călugăr]]it de tânăr la [[Mănăstirea Probota]] (denumită în vechime „Mănăstirea Pobrata”), unde a devenit [[egumen]]. A deținut acest important rang [[monah]]al nu mai puțin de douăzeci și trei de ani (1523-1546).<ref>Nicolae Iorga (1908), p. 61.</ref>
+
Văr după mamă cu [[Petru Rareș]], Grigorie Roșca se trăgea din familia boierilor Bârlă de la Hârlău. S-a [[călugăr]]it de tânăr la [[Mănăstirea Probota]] (denumită în vechime „Mănăstirea Pobrata”), unde a devenit [[egumen]]. A deținut acest important rang [[monah]]al nu mai puțin de douăzeci și trei de ani (1523-1546).<ref>Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Româneşti şi a vieţii religioase a Românilor'', Tipografia "Neamul Românesc", Vălenii de Munte, 1908, p. 61</ref>
  
−
După ce a devenit egumen, s-au început lucrările de refacere a Mănăstirii Probota şi de pictare a ei. Ulterior, în biserica mănăstirii au fost înmormântați Petru Rareș și alți membri ai familiei sale. Mai tîrziu, în drepta uşii de intrare în biserică, sub pisanie, a fost zugrăvit și Grigorie Roșca.<ref name="Moldoveanu">[http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=5&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwib1K_f663JAhUGKQ8KHYyoBxIQFgg7MAQ&url=http%3A%2F%2Fwww.unibuc.ro%2Fprof%2Fmoldoveanu_i%2Fdocs%2Fres%2F2012ianCURS_ISTORIA_BISERICII_ROMANE.doc&usg=AFQjCNF4YNN3UgOo-MN6L3wNe5DL49Hk5Q&sig2=yqkVk5O-RJWxpIs7mqSJ0w Pr. Conf. Ioan Moldoveanu, ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'', Curs, Universitatea București], accesat 26 noiembrie 2015</ref>
+
După ce a devenit egumen, s-au început lucrările de refacere a Mănăstirii Probota şi de pictare a ei. Ulterior, în biserica mănăstirii au fost înmormântați Petru Rareș și alți membri ai familiei sale. Mai târziu, în drepta uşii de intrare în biserică, sub [[pisanie]], a fost zugrăvit și Grigorie Roșca.<ref name="Moldoveanu">[http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=5&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwib1K_f663JAhUGKQ8KHYyoBxIQFgg7MAQ&url=http%3A%2F%2Fwww.unibuc.ro%2Fprof%2Fmoldoveanu_i%2Fdocs%2Fres%2F2012ianCURS_ISTORIA_BISERICII_ROMANE.doc&usg=AFQjCNF4YNN3UgOo-MN6L3wNe5DL49Hk5Q&sig2=yqkVk5O-RJWxpIs7mqSJ0w Pr. Conf. Ioan Moldoveanu, ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'', Curs, Universitatea București], accesat 26 noiembrie 2015</ref>
  
−
În 1546 a devenit [[mitropolit]] al Moldovei. În această calitate s-a îngrijit și de [[Mănăstirea Voroneț]], pictura bisericii, inițiată de mitropolitul Teofan, fiind terminată sub păstorirea lui Grigorie Roșca. Tot acolo a ridicat un pridvor (în 1547) și a inițiat și a dus la bun sfârșit pictura exterioară a bisericii, vestită pentru culoarea predominantă a frescelor (inconfundabilul „albastru de Voroneț”, considerat de specialiștii în arte plastice ca unic în lume și comparat cu roșul lui Rubens sau verdele lui Veronese). De o parte şi de alta a uşii de intrare se află zugrăviţi Grigorie Roșca și [[Daniil Sihastrul]], mentorul mitropolitului.<ref name="Moldoveanu"/>
+
În 1546 a devenit [[mitropolit]] al Moldovei. În această calitate s-a îngrijit și de [[Mănăstirea Voroneț]], pictura bisericii, inițiată de mitropolitul [[Teofan I al Moldovei|Teofan]], fiind terminată sub păstorirea lui Grigorie Roșca. Tot acolo a ridicat un pridvor (în 1547) și a inițiat și a dus la bun sfârșit pictura exterioară a bisericii, vestită pentru culoarea predominantă a frescelor (inconfundabilul „albastru de Voroneț”, considerat de specialiștii în arte plastice ca unic în lume și comparat cu roșul lui Rubens sau verdele lui Veronese). De o parte şi de alta a uşii de intrare se află zugrăviţi Grigorie Roșca și [[Daniil Sihastrul]], mentorul mitropolitului.<ref name="Moldoveanu"/>
  
 
Tot în perioada în care a păstorit [[Mitropolia Moldovei și Bucovinei|Mitropolia Moldovei]], la Mănăstirea Voroneț a fost înființată o școală de copiști, de la care provin manuscrisele „Codicele” și „Psaltirea Voronețeană”.
 
Tot în perioada în care a păstorit [[Mitropolia Moldovei și Bucovinei|Mitropolia Moldovei]], la Mănăstirea Voroneț a fost înființată o școală de copiști, de la care provin manuscrisele „Codicele” și „Psaltirea Voronețeană”.
Linia 13: Linia 13:
 
În 1551 Grigorie Roșca s-a retras din scaunul mitropolitan, probabil din cauza vârstei sau din cauza neînţelegerilor cu urmașul lui Petru Rareș, Iliaș Vodă (același care l-a alungat din scaunul episcopal și pe Macarie al Romanului).
 
În 1551 Grigorie Roșca s-a retras din scaunul mitropolitan, probabil din cauza vârstei sau din cauza neînţelegerilor cu urmașul lui Petru Rareș, Iliaș Vodă (același care l-a alungat din scaunul episcopal și pe Macarie al Romanului).
  
−
Grigorie Roșca a trecut la Domnul pe data de 5 februarie 1570, având respectabila vârstă de 90 de ani. A fost înmormântat la Mănăstirea Voroneț.<ref name="Moldoveanu"/>
+
Grigorie Roșca a trecut la Domnul pe data de [[5 februarie]] 1570, având respectabila vârstă de 90 de ani. A fost înmormântat la Mănăstirea Voroneț.<ref name="Moldoveanu"/>
  
 
==Referințe==
 
==Referințe==
 
<references/>
 
<references/>
  
−
==Bibliografie==
 
−
* Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Româneşti şi a vieţii religioase a Românilor'', Tipografia "Neamul Românesc", Vălenii de Munte, 1908.
 
  
−
{{DEFAULTSORT:Roșca, Grigorie}}
+
{{start box}}
−
[[Categorie:Episcopi]]
+
{{succesiune|
 +
înainte=[[Teofan I al Moldovei|Teofan I]]|
 +
titlu=[[Listă a mitropoliților Moldovei|Mitropolit al Moldovei]]|
 +
ani=1546-1551|
 +
după=Gheorghe II de la Bistrița}}
 +
{{end box}}
 +
 
 +
[[Categorie:Ierarhi români]]
 
[[Categorie:Mitropoliți români]]
 
[[Categorie:Mitropoliți români]]
 +
[[Categorie:Mitropolia Moldovei]]

Versiunea curentă din 5 decembrie 2023 19:03

Mitropolitul Grigorie Roșca al Moldovei

Grigorie Roșca a fost mitropolit al Moldovei între anii 1546-1551. Era văr al domnului Moldovei Petru Rareș, fiind un adevărat consilier spiritual al acestuia. A contribuit substanțial la formarea curentului de opinie antiotoman din acele vremuri, de neatârnare a țării și de păstrare a datinilor și credințelor strămoșești. De asemenea, a avut o importantă contribuție la apariția, în timpul domniei lui Petru Rareș, a frescelor exterioare de la bisericile moldovenești, renumite în prezent în întreaga lume.

Viața

Văr după mamă cu Petru Rareș, Grigorie Roșca se trăgea din familia boierilor Bârlă de la Hârlău. S-a călugărit de tânăr la Mănăstirea Probota (denumită în vechime „Mănăstirea Pobrata”), unde a devenit egumen. A deținut acest important rang monahal nu mai puțin de douăzeci și trei de ani (1523-1546).[1]

După ce a devenit egumen, s-au început lucrările de refacere a Mănăstirii Probota şi de pictare a ei. Ulterior, în biserica mănăstirii au fost înmormântați Petru Rareș și alți membri ai familiei sale. Mai târziu, în drepta uşii de intrare în biserică, sub pisanie, a fost zugrăvit și Grigorie Roșca.[2]

În 1546 a devenit mitropolit al Moldovei. În această calitate s-a îngrijit și de Mănăstirea Voroneț, pictura bisericii, inițiată de mitropolitul Teofan, fiind terminată sub păstorirea lui Grigorie Roșca. Tot acolo a ridicat un pridvor (în 1547) și a inițiat și a dus la bun sfârșit pictura exterioară a bisericii, vestită pentru culoarea predominantă a frescelor (inconfundabilul „albastru de Voroneț”, considerat de specialiștii în arte plastice ca unic în lume și comparat cu roșul lui Rubens sau verdele lui Veronese). De o parte şi de alta a uşii de intrare se află zugrăviţi Grigorie Roșca și Daniil Sihastrul, mentorul mitropolitului.[2]

Tot în perioada în care a păstorit Mitropolia Moldovei, la Mănăstirea Voroneț a fost înființată o școală de copiști, de la care provin manuscrisele „Codicele” și „Psaltirea Voronețeană”.

În 1551 Grigorie Roșca s-a retras din scaunul mitropolitan, probabil din cauza vârstei sau din cauza neînţelegerilor cu urmașul lui Petru Rareș, Iliaș Vodă (același care l-a alungat din scaunul episcopal și pe Macarie al Romanului).

Grigorie Roșca a trecut la Domnul pe data de 5 februarie 1570, având respectabila vârstă de 90 de ani. A fost înmormântat la Mănăstirea Voroneț.[2]

Referințe

  1. Salt ↑ Nicolae Iorga, Istoria Bisericii Româneşti şi a vieţii religioase a Românilor, Tipografia "Neamul Românesc", Vălenii de Munte, 1908, p. 61
  2. ↑ Salt la: 2,0 2,1 2,2 Pr. Conf. Ioan Moldoveanu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Curs, Universitatea București, accesat 26 noiembrie 2015


Casetă de succesiune:
Grigorie (Roșca) al Moldovei
Precedat de:
Teofan I 		Mitropolit al Moldovei
1546-1551 		Urmat de:
Gheorghe II de la Bistrița


Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Grigorie_(Roșca)_al_Moldovei&oldid=55672”