Grigorie al III-lea al Romei: Diferență între versiuni
Oql (Discuție | contribuții) m (Corectare diacritice. Actualizare link-uri.) |
|||
(Nu s-au afișat 12 versiuni intermediare efectuate de alți 4 utilizatori) | |||
Linia 1: | Linia 1: | ||
− | {{ | + | {{Cutie Biografie Episcopi |
− | Cel întru [[sfinți]] părintele nostru '''Grigorie al III-lea''', [[papă]] al Romei ( | + | | Nume = Grigorie al III-lea al Romei |
+ | | Imagine = [[Fișier:Pope_Gregory_III.jpg|200 px|Papa Grigorie al III-lea]] | ||
+ | | Afiliere =[[Biserica Romano-Catolică]] | ||
+ | | Reşedinţă = Roma | ||
+ | | Formulă = Sanctitatea Sa | ||
+ | | Titlul = [[Episcop]] al Romei,<br />[[Papă]] al Romei | ||
+ | | Perioada = 731–741 | ||
+ | | Predecesor = [[Grigorie al II-lea al Romei|Grigorie al II-lea]] | ||
+ | | Succesor = [[Zaharia al Romei|Zaharia]] | ||
+ | | Hirotonire preot = | ||
+ | | Hirotonire episcop = [[18 martie]] 731 | ||
+ | | Consecratori = | ||
+ | | Titluri precedente = Cardinal (726–731) | ||
+ | | Funcţii = | ||
+ | | Data naşterii = ? | ||
+ | | Locul naşterii = Roma | ||
+ | | Data morţii = [[28 noiembrie]] 741 | ||
+ | | Locul morţii = Roma | ||
+ | |}} | ||
+ | Cel întru [[sfinți]] părintele nostru '''[[Grigorie]] al III-lea''', [[papă]] al Romei (731–741), prin naștere sirian, a urmat papei [[Grigorie al II-lea al Romei|Grigorie al II-lea]] în februarie 731. S-a opus cu hotărâre [[iconoclasm]]ului, care făcea ravagii în [[Imperiul Bizantin]]. A murit la [[28 noiembrie]] 741. [[Praznic|Pomenirea]] lui se face la [[10 decembrie]] în martirologiile romane. | ||
==Viața== | ==Viața== | ||
− | + | Data de naștere a lui Grigorie al III-lea nu este cunoscută, dar se știe că era fiul unul sirian cu numele Ioan, probabil una din familiile care au emigrat din Orient la Roma ca urmare a ocupării unor provincii ale Imperiului de Răsărit de către arabi. Cunoștea atât latina cât și greaca, iar buna cunoaștere a psalmilor și frumusețea slujirii sale liturgice sunt lăudate în biografia sa din ''Liber pontificalis''<ref>http://www2.fiu.edu/~mirandas/bios726.htm</ref>. Unele surse spun că ar fi fost călugăr benedictin<ref>Cristofori, ''Cronotasi dei cardinali di Santa Romana Chiesa'', p. 265; "Essai de liste générale des cardinaux. Les cardinaux des 10 premiers siècles". ''Annuaire Pontifical Catholique'' 1926, p. 146, no. 2.</ref>. Grigorie a fost [[Hirotonie|hirotonit]] probabil în Roma, pentru biserica San Crisogono<ref>Sf. mucenic Hrisogon este prăznuit pe [[24 noiembrie]] în Biserica Ortodoxă.</ref> din Trastevere, căreia i-a acordat o atenție particulară după ce a devenit papă. În 726 primește titlul de prezbiter cardinal de San Crisogono<ref>http://www2.fiu.edu/~mirandas/bios726.htm</ref>. | |
− | + | Grigore al III-lea a fost aclamat ca papă de poporul Romei cu prilejul [[înmormântare|înmormântării]] predecesorului său, [[Grigorie al II-lea al Romei|Grigorie al II-lea]], la [[11 februarie]] 731, dar nu a fost [[Hirotonirea unui episcop|hirotonit]] [[Listă a episcopilor Romei|episcop al Romei]] decât la [[18 martie]], după ce a primit acordul exarhului imperial bizantin din Ravena. De altfel, Grigorie al III-lea a fost ultimul papă care a mai cerut această confirmare de la exarhul bizantin de la Ravena. | |
− | + | Imediat după înscăunare, Grigorie al III-lea i-a cerut [[Listă a Împăraților Romani de Răsărit|împăratului bizantin]] Leon al III-lea ''Isaurianul'' să își modereze poziția față de [[iconoclasm|controversa iconoclastă]] și să nu îi mai persecute pe [[iconodul]]i. Cum nu a primit nici un răspuns de la împărat, papa Grigorie a convocat un [[sinod]] în noiembrie 731, care a denunțat iconoclasmul și i-a excomunicat pe distrugătorii sfintelor [[icoană|icoane]]. Când decretele sinodului au ajuns la împărat, acesta a decis să-l pună pe Grigorie sub tutelă, transferând în același timp teritoriile papale, precum și episcopatele din Sicilia, Italia Inferioară și Iliria, sub jurisdicția [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol]].<ref>Edward Gibbon, ''Istoria declinului și a prăbușirii imperiului roman'', Editura Minerva, București, 1976</ref> | |
− | + | În perioada respectivă, longobarzii (lombarzii) își continuau expansiunea pe teritoriul italian. Datorită activității susținute a lui Grigorie în cadrul imperiului, orașul Ravenna, fostă capitală imperială, a putut fi recuperat din mâinile lombarzilor, care îl capturaseră în anul 733.<ref>Peter N. Stearns (ed.), ''The Encyclopedia of World History'', 6th Edition, Boston: Houghton Mifflin Company, 2001. ISBN 0-39565-237-5</ref> Totuși, Grigorie a avut în vedere și fortificarea Romei și a căutat să încheie alianțe cu oponenții lui Liutprand, regele lombarzilor, fiind primul papă care a fost nevoit să îi roage pe franci să îl ajute. În acest sens Grigorie a trimis ambasadori la Charles Martel (majordom și duce al francilor – ''dux francorum'' – având atribuțiile unui rege al francilor). Deși inițial nu a primit niciun răspuns, ulterior francii au pornit o expediție împotriva lombarzilor, dar această intervenție militară a francilor în Italia nu a avut succes în acea etapă. | |
+ | |||
+ | Papa Grigorie al III-lea a sprijinit Biserica din nordul Europei, prin misiuni cum au fost cele ale sfântului [[Bonifaciu]] în Germania și Willibald în Boemia. Grigorie a acordat onoarea papală de a purta [[pallium]] unor doi episcopi din Insulele Britanice, Egbert de York și Tatwine, [[arhiepiscop]] de Canterbury. A înfrumusețat Roma și a încurajat [[monahism]]ul. | ||
+ | |||
+ | ==Note== | ||
+ | <references/> | ||
==Surse== | ==Surse== | ||
− | [http://en.wikipedia.org/wiki/Pope_Gregory_III | + | [http://en.wikipedia.org/wiki/Pope_Gregory_III Pope Gregory III] - articol en.wikipedia.org |
{{start box}} | {{start box}} | ||
{{succesiune| | {{succesiune| | ||
− | înainte= | + | înainte=[[Grigorie al II-lea al Romei|Grigorie al II-lea]]| |
titlu=[[Listă a episcopilor Romei|Papă al Romei]]| | titlu=[[Listă a episcopilor Romei|Papă al Romei]]| | ||
− | ani= | + | ani=731–741| |
− | după= | + | după=[[Zaharia al Romei|Zaharia]]|}} |
{{end box}} | {{end box}} | ||
[[Categorie:Episcopi]] | [[Categorie:Episcopi]] | ||
[[Categorie:Papi ai Romei]] | [[Categorie:Papi ai Romei]] | ||
− | [[Categorie: | + | [[Categorie:Sfinți]] |
− | [[Categorie: | + | [[Categorie:Sfinți sirieni]] |
[[en:Gregory III of Rome]] | [[en:Gregory III of Rome]] |
Versiunea curentă din 10 decembrie 2021 09:25
Afiliere canonică (jurisdicție) |
Biserica Romano-Catolică |
Funcția episcopală | |
Reședință | Roma |
Titlul | Episcop al Romei, Papă al Romei |
Formulă de adresare | Sanctitatea Sa |
Perioada | 731–741 |
Predecesor | Grigorie al II-lea |
Succesor | Zaharia |
Cariera ecleziastică | |
Hirotonire preot | |
Hirotonire episcopală | 18 martie 731 |
Episcopi consecratori | |
Titluri precedente (scaune episcopale) |
Cardinal (726–731) |
Alte funcții | |
Date personale | |
Data nașterii | ? |
Locul nașterii | Roma |
Data morții | 28 noiembrie 741 |
Locul morții | Roma |
Cel întru sfinți părintele nostru Grigorie al III-lea, papă al Romei (731–741), prin naștere sirian, a urmat papei Grigorie al II-lea în februarie 731. S-a opus cu hotărâre iconoclasmului, care făcea ravagii în Imperiul Bizantin. A murit la 28 noiembrie 741. Pomenirea lui se face la 10 decembrie în martirologiile romane.
Viața
Data de naștere a lui Grigorie al III-lea nu este cunoscută, dar se știe că era fiul unul sirian cu numele Ioan, probabil una din familiile care au emigrat din Orient la Roma ca urmare a ocupării unor provincii ale Imperiului de Răsărit de către arabi. Cunoștea atât latina cât și greaca, iar buna cunoaștere a psalmilor și frumusețea slujirii sale liturgice sunt lăudate în biografia sa din Liber pontificalis[1]. Unele surse spun că ar fi fost călugăr benedictin[2]. Grigorie a fost hirotonit probabil în Roma, pentru biserica San Crisogono[3] din Trastevere, căreia i-a acordat o atenție particulară după ce a devenit papă. În 726 primește titlul de prezbiter cardinal de San Crisogono[4].
Grigore al III-lea a fost aclamat ca papă de poporul Romei cu prilejul înmormântării predecesorului său, Grigorie al II-lea, la 11 februarie 731, dar nu a fost hirotonit episcop al Romei decât la 18 martie, după ce a primit acordul exarhului imperial bizantin din Ravena. De altfel, Grigorie al III-lea a fost ultimul papă care a mai cerut această confirmare de la exarhul bizantin de la Ravena.
Imediat după înscăunare, Grigorie al III-lea i-a cerut împăratului bizantin Leon al III-lea Isaurianul să își modereze poziția față de controversa iconoclastă și să nu îi mai persecute pe iconoduli. Cum nu a primit nici un răspuns de la împărat, papa Grigorie a convocat un sinod în noiembrie 731, care a denunțat iconoclasmul și i-a excomunicat pe distrugătorii sfintelor icoane. Când decretele sinodului au ajuns la împărat, acesta a decis să-l pună pe Grigorie sub tutelă, transferând în același timp teritoriile papale, precum și episcopatele din Sicilia, Italia Inferioară și Iliria, sub jurisdicția Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol.[5]
În perioada respectivă, longobarzii (lombarzii) își continuau expansiunea pe teritoriul italian. Datorită activității susținute a lui Grigorie în cadrul imperiului, orașul Ravenna, fostă capitală imperială, a putut fi recuperat din mâinile lombarzilor, care îl capturaseră în anul 733.[6] Totuși, Grigorie a avut în vedere și fortificarea Romei și a căutat să încheie alianțe cu oponenții lui Liutprand, regele lombarzilor, fiind primul papă care a fost nevoit să îi roage pe franci să îl ajute. În acest sens Grigorie a trimis ambasadori la Charles Martel (majordom și duce al francilor – dux francorum – având atribuțiile unui rege al francilor). Deși inițial nu a primit niciun răspuns, ulterior francii au pornit o expediție împotriva lombarzilor, dar această intervenție militară a francilor în Italia nu a avut succes în acea etapă.
Papa Grigorie al III-lea a sprijinit Biserica din nordul Europei, prin misiuni cum au fost cele ale sfântului Bonifaciu în Germania și Willibald în Boemia. Grigorie a acordat onoarea papală de a purta pallium unor doi episcopi din Insulele Britanice, Egbert de York și Tatwine, arhiepiscop de Canterbury. A înfrumusețat Roma și a încurajat monahismul.
Note
- ↑ http://www2.fiu.edu/~mirandas/bios726.htm
- ↑ Cristofori, Cronotasi dei cardinali di Santa Romana Chiesa, p. 265; "Essai de liste générale des cardinaux. Les cardinaux des 10 premiers siècles". Annuaire Pontifical Catholique 1926, p. 146, no. 2.
- ↑ Sf. mucenic Hrisogon este prăznuit pe 24 noiembrie în Biserica Ortodoxă.
- ↑ http://www2.fiu.edu/~mirandas/bios726.htm
- ↑ Edward Gibbon, Istoria declinului și a prăbușirii imperiului roman, Editura Minerva, București, 1976
- ↑ Peter N. Stearns (ed.), The Encyclopedia of World History, 6th Edition, Boston: Houghton Mifflin Company, 2001. ISBN 0-39565-237-5
Surse
Pope Gregory III - articol en.wikipedia.org
Grigorie al III-lea al Romei | ||
---|---|---|
Precedat de: Grigorie al II-lea |
Papă al Romei 731–741 |
Urmat de: Zaharia |
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Liturgică > Sărbători > Sfinți
Categorii > Liturgică > Sărbători > Sfinți > Sfinți sirieni
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări > Ortodoxia în Europa Vestică > Ortodoxia în Italia > Papi ai Romei
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări > Ortodoxia în Siria
Categorii > Oameni
Categorii > Oameni
Categorii > Oameni > Cler
Categorii > Oameni > Cler
Categorii > Oameni > Cler
Categorii > Oameni > Episcopi
Categorii > Oameni > Episcopi
Categorii > Oameni > Episcopi > Episcopi după localitate