Nazireu: Diferență între versiuni
(→Voturi de nazireu în istorie) |
|||
| Linia 9: | Linia 9: | ||
== Voturi de nazireu în istorie == | == Voturi de nazireu în istorie == | ||
| − | + | Două exemple de nazirei în [[Vechiul Testament|Biblia ebraică]] sunt [[Samson]] ([[Cartea Judecătorilor|Judecători]] 13:5) și [[Samuel]] ([[I Regi]] 1:11). În ambele cazuri, mama lor a făcut votul înainte de nașterea lor, iar ei au trebuit să trăiască o viață ascetică și în schimb au primit daruri extraordinare: Samson poseda putere și abilitate în bătălia fizică, iar Samuel a fost un [[profet]]. | |
| − | + | Acest vot a fost respectat în perioada intertestamentară. [[I Macabei]] 3:49 menționeză oameni care și-au terminat voturile de nazireu, un exemplu datat în jurul anului 165 î. Hr. [[Iosif]] menționează un număr de oameni care au luat votul, cum ar fi tutorele său Banns (''Antichități'' 20.6), iar [[Gamaliel]] a consemnat în Mishnah cum tatăl rabinului Chenena a avut o perioadă de viață de nazireu înainte de nașterea copilului său (Nazir 29b) — exemple care demonstrează această practică au fost observate în primul secol. | |
| − | + | În [[iudaism]]ul modern, această practică nu mai există. | |
== Nazireii și Noul Testament == | == Nazireii și Noul Testament == | ||
Versiunea de la data 21 august 2014 19:52
| Acest articol (sau părți din el) este propus spre traducere din limba engleză!
Dacă doriți să vă asumați acestă traducere (parțial sau integral), anunțați acest lucru pe pagina de discuții a articolului. |
Un nazireu (în ebraică Nazir) era un iudeu care făcea un vot ascetic. Modul lor de viață este descris în Biblie, în Cartea Numerilor 6:1-21.
Termenul Nazireu vine de la cuvântul ebraic nazir, care înseamnă „consacrat” sau „separat”. Nazarineanul este „sfântul Domnului” (Numeri 6:8) și trebuie să se păzească de la ajunge necurat din punct de vedere ritualic. Prescripțiile care i se aplică se potrivesc de fapt cu cele pentru Marele Preot și pentru preoți în timpul cultului, după cum este descris în Levitic și în Ezechiel. Acest vot cerea bărbatului (și în perioada elenistică femeii de asemenea) să respecte următoarele:
- Înfrânare de la vin, oțet (care era făcut din vin), struguri, stafide și orice băutură alcoolică;
- Abținere de la tăierea părului și bărbii;
- Evitarea cadavrelor, chiar și a celor a unui membru al familiei.
Votul era făcut de obicei pentru o perioadă fixă de timp—30, 90 sau chiar 100 zile. În acea perioadă, omul făcea un sacrificiu care includea un miel, o oaie, un berbec și coș cu pâine și turte. Erau cazuri când un părinte făcea acest vot pentru fiul lui sau al ei, pe care copilul trebuia să-l respecte întreaga viață.
Voturi de nazireu în istorie
Două exemple de nazirei în Biblia ebraică sunt Samson (Judecători 13:5) și Samuel (I Regi 1:11). În ambele cazuri, mama lor a făcut votul înainte de nașterea lor, iar ei au trebuit să trăiască o viață ascetică și în schimb au primit daruri extraordinare: Samson poseda putere și abilitate în bătălia fizică, iar Samuel a fost un profet.
Acest vot a fost respectat în perioada intertestamentară. I Macabei 3:49 menționeză oameni care și-au terminat voturile de nazireu, un exemplu datat în jurul anului 165 î. Hr. Iosif menționează un număr de oameni care au luat votul, cum ar fi tutorele său Banns (Antichități 20.6), iar Gamaliel a consemnat în Mishnah cum tatăl rabinului Chenena a avut o perioadă de viață de nazireu înainte de nașterea copilului său (Nazir 29b) — exemple care demonstrează această practică au fost observate în primul secol.
În iudaismul modern, această practică nu mai există.
Nazireii și Noul Testament
The practice of a Nazarite vow is part of the mystery of the Greek term "Nazarene" that appears in the New Testament; the sacrifice of a lamb and the offering of bread does suggest a relationship with Christian symbolism. However, a saying (Matthew 11:18f; Luke 7:33ff) of Jesus' makes it doubtful that he might have been a Nazarite, as does the ritual consumption of wine as part of the Eucharist.
The Apostle Luke clearly was aware that wine was forbidden in Nazaritic ascetic practice, for the angel (Luke 1:15) that announces the birth of John the Baptist foretells that "he shall be great in the sight of the Lord, and shall drink neither wine nor strong drink; and he shall be filled with the Holy Ghost, even from his mother's womb." The implication is that John would take a lifelong Nazarite vow (see also Luke 7:33).
Luke also mentions how Paul was advised to avoid the hostility of the Jews in Jerusalem by taking Nazaritic vows, a strategem that only delayed the inevitable mob assault on him (Acts 21:20-24). When Paul is advised to take the Nazarite vow, although in the previous verse it is stated he is meeting with James, the author of Acts clearly ascribes the advice to the general group of elders. It is not clear whether this is because Luke confused the word nazir with netzer (meaning "branch," an allusion to Isaiah 11:1), and felt it did not apply to James, or whether (as Judaizers might claim) Luke intentionally minimized James' importance as other Pauline Christians did. The Orthodox Study Bible notes that
- the vow of Paul is no compromise with Judaism. It is an expression of Christian charity from Paul, a Jewish Christian, toward the Jewish Christians in Jerusalem in order to dispel false rumors and to build their trust (p. 320).
What is curious is that Luke never mentions James the Just as taking Nazarite vows, although later Christian historians (e.g., Epiphanius in Panarion 29.4) believed he had, and this would explain the asceticism Eusebius of Caesarea describes James observed (Ecclesiastical History 2.23), an asceticism that gave James his epithet "the Just."
Legături externe
- Jewish Encyclopedia: Nazarite; Biblical data, examples.
- Nazarite in the Catholic Encyclopedia
