Catedrala Ortodoxă din Sibiu

Această pagină este considerată a fi una de calitate de către utilizatorii acestui proiect, adică unul dintre cele mai bune articole ale proiectului. Dacă aveți ceva de obiectat inițiați o discuție.

Catedrala Ortodoxă din Sibiu

Localizare	Sibiu, str. Mitropoliei nr. 33-35
Jurisdicție	Mitropolia Ardealului
Hram	Sfânta Treime
Sfințire	13 mai 1906
Ctitor	Mitropolitul Ioan Mețianu
Stil arhitectonic	neo-bizantin
Arhitect	Virgil Nagy și Joseph Kammer
Pictor	Octavian Smigelschi
Suprafață	53,10 m x 25,40 m
Înălțime	45 m
Site oficial

Catedrala Ortodoxă din Sibiu (sau Catedrala mitropolitană din Sibiu) cu hramul „Sfânta Treime” este cel mai mare lăcaş de cult din Sibiu, fiind şi catedrală a Mitropoliei Ardealului. A fost construită între anii 1902-1906, fiind un simbol al municipiului Sibiu. Este inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Sibiu, din anul 2004, cu codul de clasificare SB-II-m-A-12147.

Istoric

În secolul al XVIII-lea, la cererea întregului cler ortodox al românilor din Ardeal, Curtea imperială de la Viena i-a îngăduit episcopului ortodox Sofronie Chirilovici să-și mute scaunul episcopal la Sibiu. Episcopii succesori ai lui Sofronie Chirilovici au continuat să-şi aibă reședința la Sibiu.

La jumătatea secolului al XIX-lea, ca urmare a creșterii influenței clerului, a oamenilor de afaceri și a intelectualilor români ortodocşi din Sibiu, s-a simțit necesitatea construirii unui sfânt lăcaş care să îndeplinească rolul de catedrală a Bisericii Ortodoxe din Transilvania.

Ideea construirii unei catedrale ortodoxe la Sibiu i se datorează Sf. Ierarh Andrei Șaguna al Ardealului. Într-un memoriu din 12 ianuarie 1850 adresat comisarului imperial Bach, Andrei Șaguna trecea construirea unei catedrale pe primul loc în lista de necesități a eparhiei sale. El a fost şi cel care a instituit colecta pentru edificarea catedralei, în urma aprobării dată în anul 1857, de împăratul Franz Josef I (care a şi donat 1000 de galbeni, fiind astfel printre primii ctitori). Până la moartea Sf. Andrei Șaguna (1873) se strânsese o sumă de peste 51.000 de florini, dar lucrările de construcţie tot nu începuseră, datorită refuzului (şi tărăgănărilor) Sfatului orăşenesc (Consiliul municipal de atunci) de a acorda locul numit „Zoldiș” pentru amplasarea catedralei.

La 21 aprilie 1897, Sinodul Arhiepiscopal de la Sibiu a hotărât să rediscute problema construirii catedralei și locul de amplasare a acesteia. S-a renunţat la amplasamentul „Zoldiș”, datorită îndeosebi piedicilor puse de către Sfatul orăşenesc, comisia de analiză recomandând locul din strada Morii nr. 16.

În 1899, noul Mitropolit al Ardealului, Ioan Mețianu, împreună cu Consistoriul arhidiecezan, a numit o comisie formată din Dr. Ilarion Pușcariu, Dr. Elie Cristea și Nicolae Ivan, cu scopul de a pregăti un proiect de concurs pentru planurile de construcție a catedralei. La 22 iunie al aceluiaşi an, Consistoriul arhidiecezan a făcut un apel către „Reuniunea regnicolară a arhitecților și inginerilor din Budapesta” pentru studierea condițiilor concursului, atașând schițele deja alcătuite, precizând dimensiunile (pentru circa 1800 persoane) şi stilul (neapărat bizantin). Mitropolitul Ioan Mețianu personal insista ca „biserica să aibă două turnuri frumoase”, iar suma disponibilă se anunța a fi de aproximativ 320.000 de coroane. Mitropolia Ardealului a organizat un concurs de proiecte de construcție a catedralei: au participat 31 de proiecte, majoritatea fiind propuse de arhitecți din Ungaria și Austria și doar patru de arhitecți din Ardeal, Bucovina și Regatul României. La 28 martie 1901 a fost ales planul întocmit de arhitecții Joseph Kammer și Virgil Nagy, profesori la Politehnica din Budapesta, plan inspirat de catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol. În ceea ce priveşte terenul pentru construirea catedralei, Mitropolitul Ioan Mețianu s-a opus construirii catedralei în amplasamentul de pe strada Morii, care fusese propus și acceptat inclusiv de administrația locală condusă de primarul de atunci al Sibiului, Josef Drotleff. La iniţiativa sa, a fost ales locul din cetatea Sibiului de pe strada Măcelarilor nr. 39, unde se afla o mică biserică grecească cu hramul „Schimbarea la Faţă”. Autoritățile locale au acceptat, în cele din urmă, demolarea vechii biserici grecești și construirea catedralei pe locul acesteia.

Piatra de temelie a catedralei a fost aşezată la 5 august 1902 (18 august pe stil nou), ziua de naștere a împăratului Franz Josef I. Cu acest prilej, mitropolitul a lansat un apel la contribuirea cu donații, adresat tuturor păturilor sociale, în funcție de starea materială. Mitropolitul însuși a donat 5.000 de coroane, clerul ardelean donând în total o sumă de peste 150.000 de coroane. Suma totală strânsă prin această colectă s-a ridicat la peste 300.000 de coroane

Lucrările de construcţie, coordonate de inginerul orașului Sibiu, Joseph Schussnig, au început în 1902 și au fost terminate în 1904. Turlele, cupola și bolta centrală au fost prevăzute cu căpriori confecţionaţi din fier forjat la fabrica Fabritius din Sibiu. La 30 octombrie 1903, au fost amplasate crucile pe cele două turnuri ale catedralei, iar la 30 noiembrie 1904 cele patru clopote, turnate la atelierul lui Friedrich Seltenhofer din Sopron, au fost sfințite și așezate în cele două turnuri (în turnul nordic a fost așezat clopotul cel mare, de 1345 kg, iar în turnul sudic celelalte trei clopote - de 790 kg, 732 kg și 168 kg).

În urma concursului de executare a picturilor catedralei, organizat de Consistoriul Arhidiecezan din Sibiu la sfârşitul anului 1903, concurs la care au participat 15 concurenți români, germani și maghiari, comanda de efctuare a picturilor interioare i-a fost încredințată, la 12/25 aprilie 1904, lui Octavian Smigelschi (1866-1912). Pictorul era originar din satul Ludoș, fiind fratele canonicului greco-catolic Victor Smigelschi de la Blaj. Icoanele de pe iconostas, cupola (reprezentându-l pe Hristos Pantocrator înconjurat de îngeri) și pandantivii cupolei (pe care sunt reprezentați cei patru evangheliști) au fost pictate în frescă în anul 1905 de Octavian Smigelschi în stilul „Art Nouveau”. Pictura întregii catedrale a fost terminată abia în perioada păstoririi mitropolitului Nicolae Colan (1957-1967), când pictorul bănățean Anastase Demian a pictat locurile rămase libere deasupra altarului și în absidele laterale. Acesta, renunțând ulterior din motiv de sănătate, a fost angajat pictorul Iosif Keber din Târgu Jiu, care a definitivat pictura catedralei.

Pisania

Târnosirea catedralei mitropolitane din Sibiu a avut loc la 30 aprilie 1906 (13 mai pe stil nou), în Duminica Samarinencii, noul lăcaş de cult fiind sfinţit de către mitropolitul Ioan Mețianu, împreună cu episcopul sufragan al Aradului, Ioan Papp, și un mare sobor de preoți și diaconi din întregul Ardeal. Cu această ocazie, în stânga intrării în catedrală a fost amplasată o placă cu următoarea inscripție:

„Ziditu-s'a această sfântă catedrală a „Arhiepiscopiei ortodoxe române din Transilvania” cu hramul „Preasfintei Treimi” dela 1902-1906 în zilele M.S. Prea'înălțatului Împărat și Rege FRANCISC IOSIF I prin neobosita stăruință a I.P.S. Sale arhiepiscopului și metropolitului Românilor dreptcredincioși din Ungaria și Transilvania IOAN MEŢIANU și a Consistoriului arhidiecezan, parte din mijloacele fondului, anume întemeiat încă la 1858 de cătră marele și providențialul arhiereu și nemuritorul reîntemeietor al vechei metropolii răsăritene române din Transilvania și Ungaria ANDREIU baron de ŞAGUNA, episcop și dela 1864 arhiepiscop și metropolit, sporit în măsură însemnată sub îndelungata și'nțeleapta păstorire a fericitului arhiepiscop și metropolit MIRON ROMÂNUL, parte dintr'o colectă benevolă, făcută sub conducerea arhipăstorului Ioan Meţianu cu cel mai bun succes, distingându-se cu frumoase contribuiri - pe lângă preoțimea din arhidieceză - și alți fii ai bisericei în frunte cu ilustra familie Mocsonyi, iară în Dumineca din 30 Aprile 1906, sfințindu-se cu solemnitatea cuvenită, s'a predat sfintei sale destinațiuni: ca să fie multe veacuri spre preamărirea lui Dumnezeu, spre întărirea credinței și a legii strămoșești și spre mângăierea sufletească a tuturor celor cu credință și cu dragoste vor intra într'însa. Amin.”

Arhitectonica

Faţada vestică a catedralei

Planul Catedralei Ortodoxe din Sibiu, întocmit de arhitecţii Iosif Kammer şi Virgil Nagy, profesori la Politehnica din Budapesta, este inspirat după modelul catedralei Sfânta Sofia din Constantinopol (astăzi Istanbul), ctitoria împăratului Iustinian, diferenţele fiind date în ceea ce priveşte dimensiunile construcţiei şi de turnurile masive de la intrare cu forme specifice arhitecturii eclesiale ardelene, cu anumite elemente din stilul baroc.

Biserica are dimensiuni impunătoare: 53,10 m lungime și 25,40 m lățime în centru. Cupola are 24,70 m înălțime (34,70 m de la sol) și 15 m diametru, în timp ce turnurile au 43 m înălțime (45 m cu tot cu crucile din vârf).

Nava foarte spațioasă a catedralei este acoperită de mici acoperișuri sferice și de patru turnuri: două mai mici, de formă octogonală, și alte două mai mari de secțiune pătrată la bază și octogonală la camera clopotelor. Acoperișul turnurilor sunt în formă de bulb dublu, având deasupra câte o cruce aurită. Biserica este ornată la exterior cu cărămidă colorată, cele cinci rânduri de cărămidă galbenă alternând cu cel trei rânduri de cărămidă roșie.

Intrarea principală se face printr-un portic cu trei arcade susținute de fascicole de câte patru coloane alipite, deasupra cărora se află un balcon cu alte coloane mici. Deasupra intrării principale este un amplu vestibul semicircular cu ferestre vitrate. La partea superioară a acestuia se află cinci mozaicuri executate la München, după desenele lui Ludovic Kandler.

Interiorul catedralei

Pictura originală a cupolei, executată de Octavian Smilgelschi, îl înfăţişează pe Iisus Pantocrator înconjurat de îngeri. Tot Octavian Smilgelschi i-a zugrăvit şi cei patru Evanghelişti din pandantivi, precum şi icoanele de pe iconostas; din păcate nu a putut termina pictarea catedralei din cauza lipsei de fonduri de atunci. Octavian Smilgelschi este cel care a creat la Sibiu un stil propriu, de tip „neobizantin”, o sinteză strălucită de elemente din pictura bizantină, a Renaşterii şi din cea populară românească, fiind cel care a inaugurat „arta bisericească modernă în Ardeal”.

Sub cupolă, prins în lanţuri masive se găseşte candelabrul mare, aurit, cu 76 de becuri, executat de firma Zeiser-Habinger din Viena.

Mobilierul din interiorul catedralei a fost confecționat la București și la Sibiu. Sculptura iconostasului, a tronului arhieresc şi a ripidelor a fost realizată de sculptorul Constantin Babic din București, iar amvonul, cele două strane pentru cântăreți, tetrapodul din mijlocul catedralei, cele 28 de strane pentru preoți și 82 pentru credincioși au fost confecționate de meșterul Emil Pătruțiu din Sibiu. Toate piesele sculptate sunt apreciate pentru execuţia lor, dar şi datorită faptului că s-au introdus şi motive populare româneşti. Iconostasul (suflat cu aur), tronul arhieresc, stranele pentru cântăreţi, amvonul şi tetrapodul din mijlocul bisericii au fost lucrate din lemn de tei, celelalte fiind lucrate în lemn de stejar.

Catedrala Ortodoxă din Sibiu în prezent

Vedere panoramică a Sibiului, cu Catedrala Ortodoxă

În perioada păstoririi ÎPS Nicolae Mladin (mitropolit al Ardealului între 1967-1981) au fost executate lucrări de renovare a catedralei. Astfel, a fost înlocuit acoperișul și au fost reparate cele două turle. Şi succesorul acestuia, ÎPS Antonie (Plămădeală) al Ardealului (1982-2005), s-a ocupat de întreținerea și înzestrarea Catedralei.

După înscăunarea ÎPS Laurenţiu Streza ca mitropolit al Ardealului, cu sprijinul financiar al Departamentului Cultelor, în anul 2007 a fost începută recondiţionarea picturii interioare și confecționarea unui vitraliu monumental în arcada corului.

Catedrală a Mitropoliei Ardealului şi a Arhiepiscopiei Sibiului, acest sfânt lăcaş serveşte şi ca biserică parohială pentru credincioşii din parohia „Sibiu-Cetate”.

Vizavi de catedrală (pe str. Mitropoliei nr. 20) se află în prezent Facultatea de Teologie „Andrei Şaguna” a Universităţii din Sibiu (fostul „Seminar Andreian”, devenit în 1921 Academie Teologică).

Legături externe

• Primăria Sibiu - Biserici istorice
• Catedrala Ortodoxă: Strada Mitropoliei
• Catedrala Sfânta Treime din Sibiu