Deschide meniul principal

OrthodoxWiki β

Eparhia de New York și New Jersey (OCA)

Acest articol (sau părți din el) este propus spre traducere din limba engleză!

Dacă doriți să vă asumați acestă traducere (parțial sau integral), anunțați acest lucru pe pagina de discuții a articolului.
De asemenea, dacă nu ați făcut-o deja, citiți pagina de ajutor Traduceri din limba engleză.


Acest articol face parte din seria
Ortodoxia în America
Orthodox us.gif
Istoric
Ortodoxia în America (cronologie)
Ortodoxia în America (bibliografie)
Reacția bizantină la autocefalia OCA
Adunarea din Ligonier
ROCOR şi OCA
Oameni
Sfinţi - Episcopi - Scriitori
Jurisdicţii
Antiohiană - Bulgară

OCA - Română - a Moscovei
ROCOR - Sârbă
ale Patriarhiei Ecumenice:
Albaneză - Carpato-Rusă
Belarus - Greacă - Ucraineană:
Palestiniană/Iordaniană

Mănăstiri
Seminarii Teologice
Hristos Mântuitorul
Sfânta Cruce
Sfânta Treime
Sfântul Gherman
Sfântul Tihon
Sfântul Sava
Sfânta Sofia
Sfântul Vladimir
Organizaţii
AOI - EOCS - IOCC - OCEC
OCF - OCL - OCMC - OCLife
- OISM - OTSA - SCOBA
Grupuri
Biserica Catolică Ortodoxă Americană
Frăția Sfântului Moise cel Negru
Sfântul Ordin al MANS/CSB
Societatea preoților de mir Sfântul Vasile
Editaţi această casetă

Eparhia de New York și New Jersey este o eparhie a Bisericii Ortodoxe din America care a existat între anii 1981-2005, a fost unită cu Eparhia de Washington în 2005, pentru a forma Eparhia de Washington și New York și a fost restabilită în anul 2009.

Istoric

Prima prezență a Ortodoxiei în New York a fost în anul 1870, când Părintele Nicholas Bjerring, un convertit din Danemarca, a fost directat de Mitropolitul Isidor de St. Petersburg pentru a deschide prima Biserică Ortodoxă din New York. Slujbele pentru congregaţie au fost ținute într-o capelă din casa Pr. Nicholas. În 1885 Guvernul Rus și-a retras suportul pentru misiune din cauza lipsei de membrii.

Cea mai veche parohie din eparhie care încă funcționează este Biserica Sf. Petru și Pavel din Buffalo, New York (Fondată în Aprilie, 1894). Printre primii preoți misionari au fost Pr. John Nedzelnitsky, , și Pr. John Kochurov (canonizat în 1994 de Biserica Ortodoxă Rusă).

 
Visual representation of the Diocese of New York and New Jersey

Catedrala

În 1895, a doua misiune din New York a fost stabilită, numită Biserica Ortodoxă Greaco-Rusă a Sf. Nicolae, și a început să înflorească sub direcția unui al doilea păstor, Părintele Alexander Hotovitzky (canonizat recent de Biserica Ortodoxă Rusă). În 1901, Episcopul Tikhon (mai târziu Patriarhul Tikhon) a început construcția Catedralei Sf. Nicolae de unde va direcționa Biserica Americană până ce va fi chemat înapoi în Rusia în anul 1907. Catedrala a fost terminată în 1904.

Catedrala a folosit Creștinilor Ortodocși din New York și din toată țara până în 1926, când din cauza Revoluției Bolșevică din Rusia clădirea a fost declarată proprietatea legală a reprezentanților americani a "Bisericii Vie". Capul Misiunii Ruse, Mitropolitul Platon a fost reținut pentru a mai folosi proprietatea Arhiepiscopiei. Facilitățile temporare au fost folosite până în 1943 când o fostă biserică metodistă germană la adresa 59 East Second Street a fost cumpărată și renovată. A fost dedicat Acoperământului Maicii Domnului. Pentru următorii 31 de ani, A doua Catedrală a servit ca sediu pentru Biserica din America, birourile de locuințe ale cancelariei și organizațiile naționale aferente, și convocarea întâlniriloe pentru Sinodul Mitropolitan, Sfântul Sinod de Episcopi (cunoscut până la autocefalie ca "Marele Sinod de Episcopi"), și alte Soboare Total ale Bisericii Americane. Pentru mulți ani, majoritatea hirotoniilor episcopale pentru diaconat și preoție au avut loc în acest lăcaș.

Eparhia ierarhului de drept

Ortodoxia în America recunoaște că începuturile veniri misionarilor Ortodocși datează din 1794 în Insula Kodiak. Administrația centrală a Misiunii în America, cu eventuala vânzare a statului Alaska către Statele Unite în 1867, s-a mutat din Sitka în San Francisco în 1872. Până când PS Tikhon a ajuns administrator în 1898 și a făcut călătorii pastorale extinse, era vizibil faptul că majoritatea parohiilor și credincioșilor erau în Statele Unite de est. A recomandat ca numele Misiunii să fie schimbat în "Eparhia Insulelor Aleutine și a Americii de Nord" și a propus ca eparhia să fie transferată la New York. Acestea s-au întâmplat în 1905. De la acel moment până în 1980 parohiile din zonele geografice New York-New Jersey au fost sub auspiciile ierarhiei care este acum Biserica Ortodoxă în America (OCA).

Fiind aproape de administrația centrală a Bisericii naționale (atât cât se afla în New York, și din 1974 în Oyster Bay Cove/Syosset, NY) și de Seminarul Sf. Vladimir a dat voie Eparhiei să beneficieze de conducerea Bisericii din America. Atelierele și conferințele pe educația religioasă șu muzica liturgică, precum și serii de prelegeri pentru adulți au avut loc în întreaga Eparhie în diferite momente și locuri în ultimii 40 de ani.

La al șaselea Sinod American, a fost anunțat de Sfântul Sinod de Episcopi că o nouă Eparhie de Washington DC a fost creată care va începe să funcționeze în 1981 și că capitala națiunii va deveni scaunul Primatului Bisericii Ortodoxe din America.

În 1981, Eparhia a încetat să fie dependentă de [Mitropolit]] și a devenit o Eparhie teritorială cu ierarhie proprie, Episcopul Peter, din anul 1990 a fost recunoscut ca Arhiepiscop de New York și New Jersey. Sub îndrumarea sa, Eparhia s-a străduit să echilibreze cerințele de stabilitate și creștere.

Teritoriul eparhiei inițiale s-a reformat în 2005 când Eparhia de Washington s-a reunit cu Eparhia de New York și New Jersey sub numele de Eparhia de Washington și New York. Însă, în 2009, Sfântul Sinod a anulat această decizie, revenind la structura eparhială din anii 1981-2005.

Viața și provocările (1981-2005)

Fosta Eparhie a fost provocată de aceleași realități care îi deranjau pe Creștinii Ortodocși din America. Comunitățile urbane ale Eparhiei fuseseră zdruncinate de cartierele deteriorate și de mutarea credincioșilor fie în suburbii, fie în afara zonei.. Fragilitatea anganjamentului și lipsa de securitate pentru locurile de muncă chiar și în companiile anterioare de încredere i-au forțat pe mulți să se mute mai fregvent decât era obișnuit în trecut. Eparhia a fost martoră în timpul primilor ani ai secolului 20 începuturile unității pan-Ortodoxe cum s-a proclamat în viziunea ÎPS Tikhon.

Cu toate acestea, de la Primul Război Mondial, a văzut încercări de realizare a acestei unități dejucate de tendințele fiecărui grup etnic tradițional ortodox de a sluji în primul rând nevoilor propriului popor. Ea a fost amenințată de propriile tensiuni interne și de cele cauzate de frământările administrative și confuzia care apare în cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse încă de pe vremea Revoluției.

It has needed to defend its own administrative structure in battles within the American legal system. But areas of the Diocese (particularly in north and central New Jersey and the Triple Cities area of upper New York State) have also participated in a growing sense of interdependence and cooperation among the various Orthodox groups; something that brings great hopes for the future. Above all, the Diocese is challenged, as has been each generation of Christians, to respond and bear witness to the expression of the Orthodox Faith in ways that are both "Traditional" (in the sense of handing down what has been given) and creative (unique and sensitive to the questions and demands of its time).

Primele instituții

Other institutions established in the New York-New Jersey area of this time to meet both the religious and social/economic needs of the immigrants were:

  • The Russian Orthodox Christian Immigrant Society of North America (1908)
  • The St. Vladimir's National Home and Bank
  • The Russian Orphan Home of Brooklyn (1914)
  • In 1912, the first seminary originally located in Minneapolis, was transferred to Tenafly, NJ and was called the St. Platon's Orthodox Theological Seminary. (Upon its closure in 1923 the Church would not have another seminary in America until the establishment of St. Tikhon's and St. Vladimir's Seminaries in 1938.)

Parohii

Perioada de început - Immigrația

The initial establishment of parishes in the Diocese closely paralleled the immigration patterns of the immigrants who came before and after the First World War and in connection with the consequences of the Bolshevik Revolution. Approximately half of the present 50 parishes began during this period (1894-1930). The energetic ministry of Fr Alexander Hotovitzky (1895-1914) should be recognized as a significant feature of these early years. Fr. Alexander, as Dean of the St. Nicholas Cathedral in New York, was instrumental in the formation of several Diocesan parishes (as well as some outside of the Diocese). The Russian Orthodox Church, in recently glorifying Fr. Alexander and Fr. John Kochuiov, emphasizes their deaths as martyrs that took place after their return to Russia. But for the OCA, their significance as Orthodox missionaries in America was affirmed in the words of Metropolitan Theophilus: "The American Orthodox Russian people stand on four corners - Bishop Nicholas, Fathers Hotovitzky, Kochurov, and Nedzelnitsky."

Perioada modernă - Misiunea

A later period (from 1958 to 1981) might be called the "time of mission". This is characterized by parishes located in suburban areas (rather than the industrial centers of the first period), by the often pan-Orthodox or pan-ethnic make up of the congregations, and by the resulting use of English as the primary liturgical language. Here, the pastoral work of Fr. John Nehrebecki, Dean of the New Jersey Deanery for over thirty years, should be mentioned. Under his guidance the other 10 churches were founded.

Perioada suprapunerii

In between or overlapping these two periods, there are several diocesan parishes which, while being organized primarily to meet the needs of immigrants coming out of the Second World War, have also ministered to those who have come from particularly Slavic lands throughout this century and to this day. These parishes would include:

  • Our Lady of Kazan Church, Sea Cliff, NY (1942);
  • Nativity of the Holy Virgin Church, Jackson, NJ (1946); (history)
  • Church of the Mother of God, Mays Landing, NJ (1966). (history)

Other parishes throughout the Diocese, even within the suburbs, have needed to consider the incorporation of recent immigrants from former Soviet Union, Eastern Europe, and the Middle East, which has required some flexibility in pastoral and liturgical practices.

Întâistătătorul actual

His Grace, the Rt. Rev Michael (Dahulich) of New York and New Jersey 2010

During the first day of 2009 Fall Session of the OCA Holy Synod, the hierarchs met with the two episcopal candidates nominated by the Diocese of New York and New Jersey for consideraiton in the election of a diocesan bishop. After meeting with each candidate separately, the Holy Synod elected the Very Rev. Michael Dahulich, Dean of Saint Tikhon's Seminary, to the office of Bishop of New York and the Diocese of New York and New Jersey.

A consecration Divine Liturgy was concelebrated by Metropolitan Jonah and members of the Holy Synod of Bishops at at Saints Peter and Paul Church, Jersey City, NJ, on Saturday, May 8, 2010. On Sunday, May 9, Metropolitan Jonah and the members of the Holy Synod of Bishops con-celebrated the Divine Liturgy and Enthronement of Bishop Michael was at Holy Virgin Protection Cathedral, 59 East Second Street, New York, NY.

On July 8, 2010, His Grace Bishop Michael inaugurated a twelve member Council of Presbyters for the diocese as a consultive group for the diocesan bishop.

Întâistătători anteriori

OCA:

Metropolia:

Vezi și

Izvoare