Scaunul episcopului
Scaunul episcopului (în latină cathedra, în greceşte kathedra,) este scaunul sau tronul episcopului pe care acesta stă la slujbele bisericii. Este simbolul autorităţii învăţătorești în Biserica Ortodoxă. Cathedra este cuvântul din latină pentru scaun cu braţe. Iniţial era rezervat împăratului roman, dar a fost adoptat de episcopi după secolul al IV-lea. Iniţial, o biserică în care era instalat scaunul unui episcop se numea catedrală, fiind considerată biserica de reședință a episcopului (și implicit principala biserică a eparhiei).
Poziţia tradiţională a scaunului episcopului este în absida centrală, în spatele mesei altarului. Aceasta era şi poziţia magistratului în absida basilicii romane, clădire administrativă care a furnizat modelul — şi câteodată şi structura actuală — pentru bisericile creştine primare. Iniţial, tronul episcopului era aşezat în centrul absidei, flancat pe ambele părţi (dar la un nivel mai coborât) de bănci pentru preoţii asistenţi. În primele secole ale creştinismului exista obiceiul ca episcopul să spună predica sau omilia aşezat pe scaunul său, în faţa comunităţii.
În prezent, bisericile au un tron al episcopului în spatele altarului, cu scaune pentru preoţi pe ambele părţi (doar episcopii şi preoţii pot sta pe scaun în altar; diaconii şi clerul inferior trebuie să stea în picioare). Locul este cunoscut și sub numele de Locul Înalt şi simbolizează prezenţa Mântuitorului, care prezidează slujbele din biserica respectivă, chiar şi când episcopul nu este prezent. Din acest motiv, adesea, Locul Înalt are aşezată pe el o icoană a Mântuitorului, iar pe iconostas este pusă o icoană cu Mântuitorul aşezat pe un scaun cu braţe (de regulă icoana "Deisis"). Episcopul stă pe Locul Înalt doar la Sfânta Liturghie, la Trisaghion (în alte momente, dacă stă în altar, va folosi un scaun lateral). Din acest motiv, hirotonirea unui episcop are loc la Trisaghion, astfel ca el să poată să stea pe Locul Înalt pentru prima dată la Liturghia la care este hirotonit.
Un alt tron episcopal (synthronos) este aşezat în naosul bisericii:
- În tradiţia greacă, acesta este aşezat de obicei de-a lungul zidului sudic al bisericii în strană. În felul acesta, este inclus în stranele din corul monahal (kathismata), fiind doar, uneori, decorat mai bogat şi, de obicei, așezat pe un podium cu trei trepte, eventual cu un baldachin deasupra. În timpul Sfintei Liturghii, diaconul urcă aceste trepte ca să citească Evanghelia, cu faţa spre vest.
- În tradiţia rusă, kafedra este o platformă pătrată, largă aşezată chiar în mijlocul navei, cu un scaun care poate fi mutat sau cu un jilț portabil (faldstool) plasat pe el. Acest aranjament este rămăşiţă a vechiului amvon, care, în tradiția iudaică, era aşezat în centrul sinagogii. În timpul liturghiei ruse, la citirea Evangheliei, diaconul stă pe această platformă, cu faţa spre răsărit.
Cu toate că un egumen (stareţ) nu are o catedrală, el poate avea un tron similar, rezervat pentru el în strana mănăstirii, fiind, de asemenea, simbolul autorităţii sale. Scaunul egumenului va fi mai simplu decât al unui episcop, uneori ridicat cu două trepte şi aşezat lângă tronul episcopului.
A se vedea și
Sursa
- OrthodoxWiki:Cathedra, inspirat din Cathedra, Wikipedia
