Biserica Ortodoxă din America: Diferență între versiuni
Linia 1: | Linia 1: | ||
− | |||
− | |||
[[Image:OCA logo.jpg|right|Biserica Ortodoxă din America]] | [[Image:OCA logo.jpg|right|Biserica Ortodoxă din America]] | ||
'''Biserica Ortodoxă din America (OCA)''' este o biserică [[autocefalie|autocefală]] care are parohiile în principal în Statele Unite şi Canada (cu toate că are unele parohii în Australia şi în alte locuri). Oca a fost cunoscută iniţial sub numele de '''Biserica Greco-Catolică Ortodoxă Rusă din America''', sau mai familiar '''Mitropolia'''. Înainte de aceasta a fost eparhia Nord-Americană a [[Biserica Ortodoxă Rusă|Bisericii Rusiei]]. Autocefalia OCA nu este recunoscută de majoritatea bisericilor ortodoxe autocefale. | '''Biserica Ortodoxă din America (OCA)''' este o biserică [[autocefalie|autocefală]] care are parohiile în principal în Statele Unite şi Canada (cu toate că are unele parohii în Australia şi în alte locuri). Oca a fost cunoscută iniţial sub numele de '''Biserica Greco-Catolică Ortodoxă Rusă din America''', sau mai familiar '''Mitropolia'''. Înainte de aceasta a fost eparhia Nord-Americană a [[Biserica Ortodoxă Rusă|Bisericii Rusiei]]. Autocefalia OCA nu este recunoscută de majoritatea bisericilor ortodoxe autocefale. | ||
Linia 24: | Linia 22: | ||
''Articolul principal: [[Istoria OCA]]'' | ''Articolul principal: [[Istoria OCA]]'' | ||
− | OCA a început prin | + | OCA a început prin activitatea misionară a [[Biserica Ortodoxă Rusă|Bisericii Rusiei]] în Alaska şi în Insulele Aleutine desfăşurată de opt călugări ortodocşi care au sosit în Alaska în 1794. Ei făceau parte din moştenirea misionară veche de secole a Bisericii Ortodoxe Ruse care a dus Biserica Ortodoxă printre mongoli, fapt realizat de către călugării Hourg şi Varsanufie. Şi de către monahul Sfântul Ştefan din Perm (1340-96) care a călătorit în Kazan, de o parte a Munţilor Urali, în pădurile Siberiei pentru a duce ortodoxia păgânilor zirieni. Şi de către călugării ruşi care au dus Biserica şi mai spre est, în cele din urmă stabilind o reţea de misiuni de-a lungul şi de-a latul Siberiei şi de-a lungul întregii coaste a Pacificului: în China (1686), Alaska (1794), Japonia (1861), şi Coreea (1898). |
În timp ce Biserica din Alaska se dezvolta, imigranţii populau restul Americii de Nord. În 1860 a fost fondată o parohie la San Francisco de către ruşi, sârbii şi greci. Au fost înfiinţate parohii în tot teritoriul Statelor Unite. La sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX, sediul Episcopiei Nord Americane a fost mutat la San Francisco şi apoi la New York. În această perioada au sosit valuri uriaşe de imigranţi din Europa Centrală, Estică şi de Sud şi din Orientul Mijlociu. Dar, indiferent de naţionalitatea acestora, toţi erau cuprinşi într-o singură [[episcopie]] sau [[jurisdicţie]], care era sub ascultarea Bisericii Ortodoxe Ruse. | În timp ce Biserica din Alaska se dezvolta, imigranţii populau restul Americii de Nord. În 1860 a fost fondată o parohie la San Francisco de către ruşi, sârbii şi greci. Au fost înfiinţate parohii în tot teritoriul Statelor Unite. La sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX, sediul Episcopiei Nord Americane a fost mutat la San Francisco şi apoi la New York. În această perioada au sosit valuri uriaşe de imigranţi din Europa Centrală, Estică şi de Sud şi din Orientul Mijlociu. Dar, indiferent de naţionalitatea acestora, toţi erau cuprinşi într-o singură [[episcopie]] sau [[jurisdicţie]], care era sub ascultarea Bisericii Ortodoxe Ruse. | ||
− | În 1917, revoluţia bolşevică a tăiat aproape complet legăturile dintre bisericile din America de Nord şi Rusia. La începutul anilor 20, Patriarhul [[Tihon de Moscova]] a cerut tuturor bisericilor ortodoxe ruse din afara ţării să se guverneze autonom până când vor putea fi restabilite comunicaţiile obişnuite. (El a murit în 1925 şi a fost sanctificat de către [[Biserica Ortodoxă a Rusiei]] în 1989). La scurt timp după aceasta, un sinod al tuturor ierarhilor, preoţilor şi delegaţilor parohiilor a decis că Biserica din America de Nord nu mai poate menţine subordonarea administrativă faţă de Biserica Rusiei, în special deoarece Patriarhul | + | În 1917, revoluţia bolşevică a tăiat aproape complet legăturile dintre bisericile din America de Nord şi Rusia. La începutul anilor 20, Patriarhul [[Tihon de Moscova]] a cerut tuturor bisericilor ortodoxe ruse din afara ţării să se guverneze autonom până când vor putea fi restabilite comunicaţiile obişnuite. (El a murit în 1925 şi a fost sanctificat de către [[Biserica Ortodoxă a Rusiei]] în 1989). La scurt timp după aceasta, un sinod al tuturor ierarhilor, preoţilor şi delegaţilor parohiilor a decis că Biserica din America de Nord nu mai poate menţine subordonarea administrativă faţă de Biserica Rusiei, în special deoarece Patriarhul Tihon fusese arestat. În plus, pierderea susţinerii financiare al imperiului destrămat s-a adăugat problemelor eparhiei. |
În timpul acesta, unele parohii care fuseseră membre ale unei singure [[eparhie|eparhii]] multietnice Nord-Americane s-au organizat în eparhii separate şi s-au plasat sub tutela [[biserică mamă|bisericilor mamă]], întărind situaţia existentă de jurisdicţii nord-americane multiple, etnice şi împărţind acelaşi teritoriu. Cu toate că revoluţia din Rusia a ajutat la accelerarea acestui proces, el exista deja în 1917, sute de parohii ortodoxe în Statele Unite fiind formate fără nici o legătură cu prezenţa rusă, a cărei autoritate nu era unanim recunoscută. | În timpul acesta, unele parohii care fuseseră membre ale unei singure [[eparhie|eparhii]] multietnice Nord-Americane s-au organizat în eparhii separate şi s-au plasat sub tutela [[biserică mamă|bisericilor mamă]], întărind situaţia existentă de jurisdicţii nord-americane multiple, etnice şi împărţind acelaşi teritoriu. Cu toate că revoluţia din Rusia a ajutat la accelerarea acestui proces, el exista deja în 1917, sute de parohii ortodoxe în Statele Unite fiind formate fără nici o legătură cu prezenţa rusă, a cărei autoritate nu era unanim recunoscută. | ||
Linia 38: | Linia 36: | ||
==OCA astăzi== | ==OCA astăzi== | ||
[[Image:OCA chancery.jpg|right|350px|thumb|Cancelaria OCA, Oyster Bay Cove (Syosset), New York]] | [[Image:OCA chancery.jpg|right|350px|thumb|Cancelaria OCA, Oyster Bay Cove (Syosset), New York]] | ||
− | În Statele Unite sunt 12 eparhii şi 623 de parohii, misiuni şi instituţii (din care 456 sunt parohii). Eparhiile etnice acoperă şi Canada, care în | + | În Statele Unite sunt 12 eparhii şi 623 de parohii, misiuni şi instituţii (din care 456 sunt parohii). Eparhiile etnice acoperă şi Canada, care în plus are şi o arhiepiscopie neetnică. În total sunt 91 de parohii canadiene. Oca are şi un eharhat mexican cu nouă parohii şi misiuni, şi există şi cinci parohii în America de Sud. În plus, există două [[parohii în Australia(OCA)| parohii în Australia]] sub jurisdicţia canonică a OCA, una în Queensland şi una în New South Wales. |
− | Există trei eparhii pe criterii etnice în OCA: cea albaneză (14 parohii), bulgară (19 parohii) şi română (92 de parohii). Teritoriul acestor eparhii se suprapune peste | + | Există trei eparhii pe criterii etnice în OCA: cea albaneză (14 parohii), bulgară (19 parohii) şi română (92 de parohii). Teritoriul acestor eparhii se suprapune peste celelalte eparhii ale OCA şi au în grijă parohiile cu componenţă etnică enumerate. Aceste eparhii s-au format prin aderarea [[jurisdicţii|jurisdicţiilor]] etnice mici la OCA la un moment dat în istoria lor, de obicei după separarea de biserica mamă. |
OCA are, de asemenea, 27 de comunităţi monastice, dintre care şase sunt direct sub autoritatea mitropolitană (i.e., sunt [[stavropigial]]). Cele mai mari astfel de mănăstiri sunt [[New Skete (Cambridge, New York)]] şi [[Mănăstirea Ortodoxă Sfântul Tikhon (South Canaan, Pennsylvania)]]. | OCA are, de asemenea, 27 de comunităţi monastice, dintre care şase sunt direct sub autoritatea mitropolitană (i.e., sunt [[stavropigial]]). Cele mai mari astfel de mănăstiri sunt [[New Skete (Cambridge, New York)]] şi [[Mănăstirea Ortodoxă Sfântul Tikhon (South Canaan, Pennsylvania)]]. | ||
Linia 48: | Linia 46: | ||
OCA este membră a [[Conferinţa Permanentă a Episcopilor Ortodocşi Canonici din America]] (SCOBA). | OCA este membră a [[Conferinţa Permanentă a Episcopilor Ortodocşi Canonici din America]] (SCOBA). | ||
− | Începând cu Noiembrie 2005, când Protodiaconul Eric Wheeler, fostul trezorier al OCA, a înaintat o listă de acuzaţii, administraţia OCA a fost subiectul unor afirmaţii referitoare la proasta gestiune a finanţelor. Investigaţii interne, audituri şi alte acţiuni similare au fost de atunci realizate în scopul răspunderii acuzaţiilor, inclusiv concedierea şi interogarea cancelarului OCA, fostul | + | Începând cu Noiembrie 2005, când Protodiaconul Eric Wheeler, fostul trezorier al OCA, a înaintat o listă de acuzaţii, administraţia OCA a fost subiectul unor afirmaţii referitoare la proasta gestiune a finanţelor. Investigaţii interne, audituri şi alte acţiuni similare au fost de atunci realizate în scopul răspunderii acuzaţiilor, inclusiv concedierea şi interogarea cancelarului OCA, fostul Protopresbiter [[Robert S. Kondratick]]. Site-ul [http://www.ocanews.org/ OCA News], un site privat fără legătură cu administraţia, a publicat rapoarte şi editoriale referitor la acest scandal începând cu ianuarie 2006, inclusiv afirmaţii despre divizarea Sfântului Sinod. În august 2007, [[Eparhia de Midwest (OCA)|Eparhia de Midwest]], care contribuia la bugetul OCA cu fonduri mai mari decât orice altă eparhie a OCA, şi-a încetat contribuţiile la administraţia centrală. [http://www.midwestdiocese.org/news_070814_1.html] |
===Creştere şi număr de membrii=== | ===Creştere şi număr de membrii=== | ||
− | Întru totul, estimările numărului de credincioşi OCA variază între 28000 [http://www.oca.org/PDF/Evangelization/2004.Parish-Revitalization-notes.pdf] până la 1 milion[http://www.cnewa.org/ecc-bodypg.aspx?eccpageID=27] sau până la 2 milioane [http://www.aidsfaith.com/articles/denom.asp], în funcţie de rapoartele şi de metoda de numărare folosite. Numărul de noi parohii fondate între 1990 şi 2000 a mărit numărul total de parohii cu aproximativ 12 %, iar noii membri sunt împărţiţi aproape în mod egal între emigranţi noi sosiţi, copii ai membrilor existenţi şi | + | Întru totul, estimările numărului de credincioşi OCA variază între 28000 [http://www.oca.org/PDF/Evangelization/2004.Parish-Revitalization-notes.pdf] până la 1 milion [http://www.cnewa.org/ecc-bodypg.aspx?eccpageID=27] sau până la 2 milioane [http://www.aidsfaith.com/articles/denom.asp], în funcţie de rapoartele şi de metoda de numărare folosite. Numărul de noi parohii fondate între 1990 şi 2000 a mărit numărul total de parohii cu aproximativ 12 %, iar noii membri sunt împărţiţi aproape în mod egal între emigranţi noi sosiţi, copii ai membrilor existenţi şi convertiţi la ortodoxie. În ansamblu, în concordanţă cu unul dintre rapoarte, numărul de membrii ai OCA în cursul aceleiaşi decada nici nu a crescut, nici nu a scăzut, rămânând constant. [http://hirr.hartsem.edu/research/tab2.pdf] Cu toate acestea, în concordanţă cu alt raport, aceeaşi decadă a dus la scăderea cu 13% a numărului de membrii. [http://www.oca.org/PDF/Evangelization/2004.Parish-Revitalization-notes.pdf] |
{{orthodoxyinamerica}} | {{orthodoxyinamerica}} | ||
Linia 65: | Linia 63: | ||
===Episcopi titulari=== | ===Episcopi titulari=== | ||
* Prea Fericitul [[Herman (Swaiko) de Washington şi New York|Herman (Swaiko)]], Arhiepiscop de [[Eparhia Washington şi New York (OCA)|Washington şi New York]], Mitropolit al întregii Americi şi Canada | * Prea Fericitul [[Herman (Swaiko) de Washington şi New York|Herman (Swaiko)]], Arhiepiscop de [[Eparhia Washington şi New York (OCA)|Washington şi New York]], Mitropolit al întregii Americi şi Canada | ||
− | * Prea | + | * Înalt Prea Sfinţitul [[Dmitri (Royster) de Dallas|Dmitri (Royster)]], Arhiepiscop al [[Eparhia de Dallas (OCA)|Sudului]], Exarh al [[Exarhatul de Mexic (OCA)|Mexicului]] |
* Înalt Prea Sfinţitul [[Nathaniel (Popp) de Detroit|Nathaniel (Popp)]], Arhiepiscop de Detroit şi al [[Episcopatul Ortodox Român din America (OCA)|Episcopatului Român]] | * Înalt Prea Sfinţitul [[Nathaniel (Popp) de Detroit|Nathaniel (Popp)]], Arhiepiscop de Detroit şi al [[Episcopatul Ortodox Român din America (OCA)|Episcopatului Român]] | ||
* Înalt Prea Sfinţitul [[Job (Osacky) de Chicago|Job (Osacky)]], Arhiepiscop de Chicago şi al [[Eparhia Vestului Mijlociu (OCA)|Vestului Mijlociu]] | * Înalt Prea Sfinţitul [[Job (Osacky) de Chicago|Job (Osacky)]], Arhiepiscop de Chicago şi al [[Eparhia Vestului Mijlociu (OCA)|Vestului Mijlociu]] | ||
Linia 137: | Linia 135: | ||
[[Categorie:Jurisdicţii|America (OCA)]] | [[Categorie:Jurisdicţii|America (OCA)]] | ||
+ | |||
+ | [[en:Orthodox Church in America]] |
Versiunea de la data 11 decembrie 2007 20:36
Biserica Ortodoxă din America (OCA) este o biserică autocefală care are parohiile în principal în Statele Unite şi Canada (cu toate că are unele parohii în Australia şi în alte locuri). Oca a fost cunoscută iniţial sub numele de Biserica Greco-Catolică Ortodoxă Rusă din America, sau mai familiar Mitropolia. Înainte de aceasta a fost eparhia Nord-Americană a Bisericii Rusiei. Autocefalia OCA nu este recunoscută de majoritatea bisericilor ortodoxe autocefale.
Întâistătătorul actual al OCA este Fericitul Herman (Swaiko), Arhiepiscop din Washington şi New York, şi Mitropolit al Întregii Americi al Canadei.
Biserica Ortodoxă din America | |
Întemeietor(i) | Sfântul Herman din Alaska, Inocentul din Alaska, Alexis din Wilkes-Barre |
Autocefalie/Autonomie declarată | 1970 ("autoguvernare temporară" din 1924) |
Autocefalie/Autonomie recunoscută | 1970 de Biserica Rusiei |
Primatul actual | Mitropolitul Herman |
Sediu | Syosset, New York |
Teritoriu principal | Statele Unite şi Canada |
Posesiuni în afară | Mexico, America de Sud, Australia |
Limbă liturgică | English, slavona, spaniola |
Tradiție muzicală | stilul rus, stilul bizantin (în unele eparhii etnice) |
Calendar | Iulian Revizuit, Iulian |
Populație estimată | de la 30,000 până la 1,000,000 |
Site oficial | Biserica Ortodoxă din America |
Cuprins
[ascunde]Istorie
Articolul principal: Istoria OCA
OCA a început prin activitatea misionară a Bisericii Rusiei în Alaska şi în Insulele Aleutine desfăşurată de opt călugări ortodocşi care au sosit în Alaska în 1794. Ei făceau parte din moştenirea misionară veche de secole a Bisericii Ortodoxe Ruse care a dus Biserica Ortodoxă printre mongoli, fapt realizat de către călugării Hourg şi Varsanufie. Şi de către monahul Sfântul Ştefan din Perm (1340-96) care a călătorit în Kazan, de o parte a Munţilor Urali, în pădurile Siberiei pentru a duce ortodoxia păgânilor zirieni. Şi de către călugării ruşi care au dus Biserica şi mai spre est, în cele din urmă stabilind o reţea de misiuni de-a lungul şi de-a latul Siberiei şi de-a lungul întregii coaste a Pacificului: în China (1686), Alaska (1794), Japonia (1861), şi Coreea (1898).
În timp ce Biserica din Alaska se dezvolta, imigranţii populau restul Americii de Nord. În 1860 a fost fondată o parohie la San Francisco de către ruşi, sârbii şi greci. Au fost înfiinţate parohii în tot teritoriul Statelor Unite. La sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX, sediul Episcopiei Nord Americane a fost mutat la San Francisco şi apoi la New York. În această perioada au sosit valuri uriaşe de imigranţi din Europa Centrală, Estică şi de Sud şi din Orientul Mijlociu. Dar, indiferent de naţionalitatea acestora, toţi erau cuprinşi într-o singură episcopie sau jurisdicţie, care era sub ascultarea Bisericii Ortodoxe Ruse.
În 1917, revoluţia bolşevică a tăiat aproape complet legăturile dintre bisericile din America de Nord şi Rusia. La începutul anilor 20, Patriarhul Tihon de Moscova a cerut tuturor bisericilor ortodoxe ruse din afara ţării să se guverneze autonom până când vor putea fi restabilite comunicaţiile obişnuite. (El a murit în 1925 şi a fost sanctificat de către Biserica Ortodoxă a Rusiei în 1989). La scurt timp după aceasta, un sinod al tuturor ierarhilor, preoţilor şi delegaţilor parohiilor a decis că Biserica din America de Nord nu mai poate menţine subordonarea administrativă faţă de Biserica Rusiei, în special deoarece Patriarhul Tihon fusese arestat. În plus, pierderea susţinerii financiare al imperiului destrămat s-a adăugat problemelor eparhiei.
În timpul acesta, unele parohii care fuseseră membre ale unei singure eparhii multietnice Nord-Americane s-au organizat în eparhii separate şi s-au plasat sub tutela bisericilor mamă, întărind situaţia existentă de jurisdicţii nord-americane multiple, etnice şi împărţind acelaşi teritoriu. Cu toate că revoluţia din Rusia a ajutat la accelerarea acestui proces, el exista deja în 1917, sute de parohii ortodoxe în Statele Unite fiind formate fără nici o legătură cu prezenţa rusă, a cărei autoritate nu era unanim recunoscută.
Din acel moment şi până la reluarea legăturilor cu Moscova în anii '60, Mitropolia a format de două ori o uniune cu Biserica Ortodoxă Rusă din afara Rusiei (vezi ROCOR şi OCA ), până la urmă despărţindu-se definitiv în 1946. În afară de acestea, episcopii Mitropoliei au încercat să creeze o biserică autocefală cunoscută sub numele de Biserica Ortodoxă Catolică Americană, dar care s-a destrămat după şase ani.
La începutul anilor '60, Mitropolia (aşa cum era ea cunoscută atunci) a reluat comunicarea cu Patriarhia Moscovei, şi în 1970 a fost restabilită comuniunea deplină. În acea perioadă, Patriarhul Moscovei a acordat oficial autocefalia OCA sau statut de auto-administrare. Autocefalia OCA nu este recunoscută de toate Bisericile Ortodoxe autocefale, inclusiv Biserica Constantinopolului. Bisericile care au recunoscut autocefalia sunt cu precădere din ţările comuniste (din care multe s-au aflat sub dominaţia Bisericii Ruse), incluzând aici Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Bulgară, Biserica Ortodoxă a Poloniei, Biserica Ortodoxă a Georgiei şi Biserica Ortodoxă a Cehiei şi Slovaciei. Conform cu apologeţii autocefaliei, este un fapt obişnuit să se acorde recunoaşterea autocefaliei mai târziu; însă oponenţii autocefaliei spun că acordarea acesteia nu intră în prerogativele Moscovei (vezi răspunsul Constantinopolului la autocefalia OCA)
OCA astăzi
În Statele Unite sunt 12 eparhii şi 623 de parohii, misiuni şi instituţii (din care 456 sunt parohii). Eparhiile etnice acoperă şi Canada, care în plus are şi o arhiepiscopie neetnică. În total sunt 91 de parohii canadiene. Oca are şi un eharhat mexican cu nouă parohii şi misiuni, şi există şi cinci parohii în America de Sud. În plus, există două parohii în Australia sub jurisdicţia canonică a OCA, una în Queensland şi una în New South Wales.
Există trei eparhii pe criterii etnice în OCA: cea albaneză (14 parohii), bulgară (19 parohii) şi română (92 de parohii). Teritoriul acestor eparhii se suprapune peste celelalte eparhii ale OCA şi au în grijă parohiile cu componenţă etnică enumerate. Aceste eparhii s-au format prin aderarea jurisdicţiilor etnice mici la OCA la un moment dat în istoria lor, de obicei după separarea de biserica mamă.
OCA are, de asemenea, 27 de comunităţi monastice, dintre care şase sunt direct sub autoritatea mitropolitană (i.e., sunt stavropigial). Cele mai mari astfel de mănăstiri sunt New Skete (Cambridge, New York) şi Mănăstirea Ortodoxă Sfântul Tikhon (South Canaan, Pennsylvania).
Există trei seminarii ale OCA: Seminarul Teologic Ortodox Sfântul Tikhon (fondat în 1937), Seminarul Teologic Ortodox Sfântul Vladimir (fondat în 1938), şi Seminarul Teologic Ortodox Sfântul Herman (fondat în 1973). Toate trei formează seminarişti din jurisdicţii Ortodoxe multiple, inclusiv din fara Americii de Nord.
OCA este membră a Conferinţa Permanentă a Episcopilor Ortodocşi Canonici din America (SCOBA).
Începând cu Noiembrie 2005, când Protodiaconul Eric Wheeler, fostul trezorier al OCA, a înaintat o listă de acuzaţii, administraţia OCA a fost subiectul unor afirmaţii referitoare la proasta gestiune a finanţelor. Investigaţii interne, audituri şi alte acţiuni similare au fost de atunci realizate în scopul răspunderii acuzaţiilor, inclusiv concedierea şi interogarea cancelarului OCA, fostul Protopresbiter Robert S. Kondratick. Site-ul OCA News, un site privat fără legătură cu administraţia, a publicat rapoarte şi editoriale referitor la acest scandal începând cu ianuarie 2006, inclusiv afirmaţii despre divizarea Sfântului Sinod. În august 2007, Eparhia de Midwest, care contribuia la bugetul OCA cu fonduri mai mari decât orice altă eparhie a OCA, şi-a încetat contribuţiile la administraţia centrală. [1]
Creştere şi număr de membrii
Întru totul, estimările numărului de credincioşi OCA variază între 28000 [2] până la 1 milion [3] sau până la 2 milioane [4], în funcţie de rapoartele şi de metoda de numărare folosite. Numărul de noi parohii fondate între 1990 şi 2000 a mărit numărul total de parohii cu aproximativ 12 %, iar noii membri sunt împărţiţi aproape în mod egal între emigranţi noi sosiţi, copii ai membrilor existenţi şi convertiţi la ortodoxie. În ansamblu, în concordanţă cu unul dintre rapoarte, numărul de membrii ai OCA în cursul aceleiaşi decada nici nu a crescut, nici nu a scăzut, rămânând constant. [5] Cu toate acestea, în concordanţă cu alt raport, aceeaşi decadă a dus la scăderea cu 13% a numărului de membrii. [6]
După spusele Părintelui Jonathan Ivanoff, care este în comitetul administrativ al Departamentului de Evanghelizare al OCA şi ale comitetului de directori ai Centrului Creştin Ortodox Misionar numărul de membrii OCA ai continentului american (fără Alaska, Canada, sau diocezele etnice) "a scăzut cu 6-9 % aproape 20 de ani". Membrii OCA înregistraţi în 1994 erau 29775; în 2004 coborâse la 27169. ."[7] În ciuda acestor cifre sobre, totuşi, eparhiile OCA din vest şi sud, la fel ca multe alte parohii din alte eparhii, au prezentat creşteri constante.
Numele
După spusele Episcopului Tikhon (Fitzgerald) de San Francisco şi Los Angeles, numele acestei jurisdicţii este The Orthodox Church in America (Biserica Ortodoxă în America), iar prescurtarea sa ar trebui să fie TOCA.[8] Totuşi, nu s-a făcut încă un anunţ oficial din partea administraţiei centrale a bisericii, iar formele mai vechi (Orthodox Church in America şi OCA) rămân cele mai folosite atât în inetriorul jurisdicţiei cât şi în afara ei.
În concordanţă cu Tomosul Autocefaliei acordat de Biserica Ortodoxă a Rusiei, numele iniţial al acestei părţi a bisericii a fost iniţial Biserica Ortodoxă Autocefală din America. [9] În conformitate cu statutul Bisericii Ortodoxe din America, adoptat de al Doilea Sinod al Tuturor Americanilor în octombrie 1971, formula folosită va fi The Orthodox Church in America la începutul propoziţiilor [10] şi the Orthodox Church in America în mijlocul propoziţiilor [11], ceea ce înseamnă că abrevierea lui "the" în nume nu este esenţială.
Episcopate
Episcopi titulari
- Prea Fericitul Herman (Swaiko), Arhiepiscop de Washington şi New York, Mitropolit al întregii Americi şi Canada
- Înalt Prea Sfinţitul Dmitri (Royster), Arhiepiscop al Sudului, Exarh al Mexicului
- Înalt Prea Sfinţitul Nathaniel (Popp), Arhiepiscop de Detroit şi al Episcopatului Român
- Înalt Prea Sfinţitul Job (Osacky), Arhiepiscop de Chicago şi al Vestului Mijlociu
- Înalt Prea Sfinţitul Seraphim (Storheim), Arhiepiscop de Ottawa şi al Canadei
- Prea Sfinţitul Nikolai (Soraich), Episcop de Sitka, Anchorage şi al Alaskăi
- Prea Sfinţitul Nikon (Liolin), Episcop de Boston, New England şi al Arhiepiscopiei Albaneze
- Prea Sfinţitul Tikhon (Mollard), Episcop de Philadelphia şi al Pennsylvania de Est
- Prea Sfinţitul Benjamin (Peterson), Episcop de San Francisco şi al Eparhiei de Vest
Episcopi vicari
- Prea Sfinţitul Irineu (Duvlea), Episcop de Dearborn Heights şi Vicar al Arhiepiscopului Nathaniel (Popp) de Detroit
- Prea Sfinţitul Alejo (Pacheco-Vera), Episcop de Mexico City şi Vicar al Mitropolitului Herman (Swaiko) de Washington şi New York
Episcopi pensionaţi
- Prea Fericitul Theodosius (Lazor), Arhiepiscop de Washington, Mitropolit al Întregii Americi şi Canadei
- Înalt Prea Sfinţitul Peter (L'Huillier), Arhiepiscop de New York şi New Jersey
- Înalt Prea Sfinţitul Gregory (Afonsky), Arhiepiscop de Sitka şi Alaska
- Prea Sfinţitul Mark (Forsberg), Episcop de Boston
- Prea Sfinţitul Lazar (Puhalo), Arhiepiscop de Ottawa
- Prea Sfinţitul Tikhon (Fitzgerald), Episcop de San Francisco, Los Angeles şi [Vest]
- Prea Sfinţitul Varlaam (Novakshonoff), Episcop de Vancouver
Episcopi decedaţi
- Prea Sfinţitul Kyrill (Yonchev), Arhiepiscop de Pittsburgh şi Penssylvania de Vest şi al Eparhiei Bulgare
Lista întâistătătorilor şi episcopilor care au guvernat
- Episcopul Joasaph (Bolotov) Episcop de Kodiak şi Vicar al Episcopiei de Irkutsk (1799)
- Episcop Innocent (Veniaminov) de Alaska
- Episcop de Kamchatka, şi Insulele Kurile şi Aleutian (1840-50)
- Arhiepiscop de Kamchatka, şi Insulele Kurile şi Aleutian (1850-68)
- Episcop Peter (Ekaterinovsky) Episcop de Novoarkhangelsk (Sitka) Vicar al Episcopiei de Kamchatka (1859-66)
- Episcop Paul (Popov) Episcop de Novoarkhangelsk (Sitka), Vicar al Episcopiei de Kamchatka (1866-70)
- Episcop John (Mitropolsky) Episcop al Aleutinelor şi Alaskăi (1870-77)
- Episcop Nestor (Zakkis) Episcop al Aleutinelor şi Alaskăi (1878-82)
- Episcop Vladimir (Sokolovsky-Avtonomov) Episcop al Aleutinelor şi Alaskăi (1887-91)
- Episcop Nicholas (Adoratsky) Episcop al Aleutinelor şi Alaskăi (1891)
- Episcop Nicholas (Ziorov) Episcop al Aleutinelor şi Alaskăi (1891-98)
- Episcop Tikhon (Belavin) de Moscova
- Episcop al Aleutinelor şi Alaskăi (1898-1900)
- Episcop al Aleutinelor şi Americii de Nord (1900-05)
- Arhiepiscop al Aleutinelor şi Americii de Nord (1905-07)
- Arhiepiscop Platon (Rozhdestvensky) Arhiepiscop al Aleutinelor şi Americii de Nord (1907-14)
- Arhiepiscop de Evdokim (Meschersky) Arhiepiscop al Aleutinelor şi Americii de Nord (1914-18)
- Arhiepiscop de Alexander (Nemolovsky) Arhiepiscop al Aleutinelor şi Americii de Nord (1919-22)
- Mitropolit Platon (Rozhdestvensky) Metropolitan of All America and Canada (1922-34)
- Mitropolit Theophilus (Pashkovsky) Arhiepiscop de San Francisco, Mitropolit al Întregii Americi şi al Canadei (1934-50)
- Mitropolit Leonty (Turkevich) Arhiepiscop de New York, Mitropolit al Întregii Americi şi al Canadei (1950-65)
- Mitropolit Ireney (Bekish) Arhiepiscop de New York, Mitropolit al Întregii Americi şi al Canadei (1965-77)
- Arhiepiscop Sylvester (Haruns) Arhiepiscop de Montreal şi Canada, Guvernator temporar al Bisericii Ortodoxe din America (1974-77)
- Mitropolit Theodosius (Lazor)
- Arhiepiscop de New York, Mitropolit al Întregii Americi şi al Canadei (1977-80)
- Arhiepiscop de Washington, Mitropolit al Întregii Americi şi al Canadei (1981-2002)
- Mitropolit Herman (Swaiko)
- Arhiepiscop de Washington, Mitropolit al Întregii Americi şi al Canadei (2002-2005)
- Arhiepiscop de Washington and New York, Mitropolit al Întregii Americi şi al Canadei (2005-Present)
Vezi şi
Biserici Ortodoxe autocefale și autonome |
Biserici autocefale |
Cele patru Patriarhate vechi: Constantinopol | Alexandria | Antiohia | Ierusalim Rusia | Serbia | România | Bulgaria | Georgia | Cipru | Grecia | Polonia | Albania | Cehia și Slovacia | OCA* |
Biserici autonome |
Sinai | Finlanda | Estonia* | Japonia* | China* | Ucraina* |
Bisericile autocefale sau autonome desemnate cu un * nu sunt universal recunoscute în cadrul comuniunii ortodoxe. |
Legături externe
- Site-ul oficial al OCA
- Drumul spre autocefalie 1963-1970 Convorbire cu Dr. Constantine H. Kallaur
- Tomos-ul autocefaliei semnat în oraşul Moscova, 10 Aprilie 1970, de către Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusia şi de membrii Sfântului Sinod.
- Statutul Bisericii Ortodoxe din America
- Biserici Creştine Răsăritene: OCA de Ronald Roberson, profesor şi preot Romano-Catolic
- OCANews.org: Creştini ortodocşi pentru contabilitate, o critică a administraţiei OCA