Grigorie de la Colțea: Diferență între versiuni
Linia 1: | Linia 1: | ||
{{În curs}} | {{În curs}} | ||
− | '''Grigorie de la Colțea''' (n. 1710 - d. 18 septembrie 1787, București<ref name="DTR">[http://biserica.org/WhosWho/DTR/G/MitropolitulGrigoreII.html Dicționarul teologilor români: Grigorie II, mitropolit al Ungrovlahiei]</ref>) a fost de două ori [[mitropolit | + | '''Grigorie de la Colțea''' (n. 1710 - d. 18 septembrie 1787, București<ref name="DTR">[http://biserica.org/WhosWho/DTR/G/MitropolitulGrigoreII.html Dicționarul teologilor români: Grigorie II, mitropolit al Ungrovlahiei]</ref>) a fost de două ori [[Mitropolia Ungrovlahiei|mitropolit al Ungrovlahiei]] între anii 1760 și 1787. În unele scrieri mai este numit și '''Grigorie al II-lea de la Colțea''', pentru a fi deosebit de un alt mitropolit cu același nume, Grigorie, care a păstorit între anii 1629-1636. |
− | A fost [[egumen]] al [[Mănăstirea Glavacioc|Mănăstirii Glavacioc]], apoi egumen al [[Mănăstirea Colțea|Mănăstirii Colțea]] (de unde și supranumele său Grigorie „''de la Colțea''”). A devenit | + | A fost [[egumen]] al [[Mănăstirea Glavacioc|Mănăstirii Glavacioc]], apoi egumen al [[Mănăstirea Colțea|Mănăstirii Colțea]] (de unde și supranumele său Grigorie „''de la Colțea''”). A devenit eclesiarh la catedrala mitropolitană, mitropolit „titular" al Mirelor Lichiei (1748 -1760), apoi [[mitropolit]] al Ungrovlahiei (de la 28 iulie 1760 și până la moarte).<ref name="DTR"/> |
− | În 1774 a obținut de la generalul | + | În 1774 a obținut de la generalul rus Piotr Saltîkov [[moaște]]le [[Dimitrie cel Nou din Basarabi|Cuviosului Dimitrie Basarabov]], pe care le-a așezat în [[Catedrala Patriarhală din București|catedrala mitropolitană]]; [[sfânt]]ul respectiv fiind considerat în prezent ''Ocrotitor al Bucureștilor''. În 1776 [[Patriarhia Ecumenică de Constantinopol|patriarhul ecumenic]] Sofronie al II-lea i-a acordat titlul onorific de „Locțiitor al Tronului [[Cezareea Capadociei|Cezareei Capadociei]]”<ref name="DTR"/>, titlu purtat în prezent de către [[Daniel (Ciobotea) al României|P.F. Daniel]]. |
A sprijinit activitatea tipografică din acea vreme, la inițiativa și pe cheltuiala sa fiind tipărite circa 40 de cărți religioase în limba română, multe dintre ele cu predoslovii (prefețe) scrise de el.<ref name="DTR"/> | A sprijinit activitatea tipografică din acea vreme, la inițiativa și pe cheltuiala sa fiind tipărite circa 40 de cărți religioase în limba română, multe dintre ele cu predoslovii (prefețe) scrise de el.<ref name="DTR"/> |
Versiunea de la data 1 octombrie 2015 15:57
La acest articol se lucrează chiar în acest moment!
Ca o curtoazie față de persoana care dezvoltă acest articol și pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitați să îl editați până la dispariția etichetei. În cazul în care considerați că este necesar, vă recomandăm să contactați editorul prin pagina de discuții a articolului. |
Grigorie de la Colțea (n. 1710 - d. 18 septembrie 1787, București[1]) a fost de două ori mitropolit al Ungrovlahiei între anii 1760 și 1787. În unele scrieri mai este numit și Grigorie al II-lea de la Colțea, pentru a fi deosebit de un alt mitropolit cu același nume, Grigorie, care a păstorit între anii 1629-1636.
A fost egumen al Mănăstirii Glavacioc, apoi egumen al Mănăstirii Colțea (de unde și supranumele său Grigorie „de la Colțea”). A devenit eclesiarh la catedrala mitropolitană, mitropolit „titular" al Mirelor Lichiei (1748 -1760), apoi mitropolit al Ungrovlahiei (de la 28 iulie 1760 și până la moarte).[1]
În 1774 a obținut de la generalul rus Piotr Saltîkov moaștele Cuviosului Dimitrie Basarabov, pe care le-a așezat în catedrala mitropolitană; sfântul respectiv fiind considerat în prezent Ocrotitor al Bucureștilor. În 1776 patriarhul ecumenic Sofronie al II-lea i-a acordat titlul onorific de „Locțiitor al Tronului Cezareei Capadociei”[1], titlu purtat în prezent de către P.F. Daniel.
A sprijinit activitatea tipografică din acea vreme, la inițiativa și pe cheltuiala sa fiind tipărite circa 40 de cărți religioase în limba română, multe dintre ele cu predoslovii (prefețe) scrise de el.[1]
Note
Legături externe
- Istoria creștinismului (DCLXXVII): Mitropolitul Grigorie al Ungrovlahiei (1760-1787) (I), 1 iunie 2007, Ziarul Lumina
- Istoria creștinismului (DCLXXVIII): Mitropolitul Grigorie al Ungrovlahiei (1760-1787) (II), 2 iunie 2007, Pr. Cezar Țăbârnă, Ziarul Lumina
- Istoria creștinismului (DCLXXIX): Mitropolitul Grigorie al Ungrovlahiei (1760-1787) (III), 4 iunie 2007, Ziarul Lumina
- Istoria creștinismului (DCLXXX): Mitropolitul Grigorie al Ungrovlahiei (1760-1787) (IV), 5 iunie 2007, Pr. Cezar Țăbârnă, Ziarul Lumina
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări
Categorii > Oameni > Cler
Categorii > Oameni > Cler
Categorii > Oameni > Cler
Categorii > Oameni > Episcopi
Categorii > Oameni > Episcopi
Categorii > Oameni > Episcopi > Mitropoliți > Mitropoliți români
Categorii > Teologie > Eclesiologie > Jurisdicții
Categorii > Teologie > Eclesiologie > Jurisdicții > Mitropolia Munteniei și Dobrogei
Categorii > Viața Bisericii > Educație
Ortodoxia în România > Ortodoxia în România
Ortodoxia în România > Ortodoxia în România > Biserica Ortodoxă Română
Ortodoxia în România > Ortodoxia în România > Ierarhi români
Ortodoxia în România > Ortodoxia în România > Ierarhi români