Grigorie al III-lea al Romei: Diferență între versiuni
(infocasetă) |
m (aranjare în pagină) |
||
Linia 1: | Linia 1: | ||
{{Cutie Biografie Episcopi | {{Cutie Biografie Episcopi | ||
| Nume = Grigorie al III-lea al Romei | | Nume = Grigorie al III-lea al Romei | ||
− | | Imagine = [[Fișier:Pope_Gregory_III.jpg| | + | | Imagine = [[Fișier:Pope_Gregory_III.jpg|200 px|Papa Grigorie al III-lea]] |
| Afiliere =[[Biserica Romano-Catolică]] | | Afiliere =[[Biserica Romano-Catolică]] | ||
| Reşedinţă = Roma | | Reşedinţă = Roma |
Versiunea de la data 10 decembrie 2018 04:32
Afiliere canonică (jurisdicție) |
Biserica Romano-Catolică |
Funcția episcopală | |
Reședință | Roma |
Titlul | Episcop al Romei, Papă al Romei |
Formulă de adresare | Sanctitatea Sa |
Perioada | 731 - 741 |
Predecesor | Grigorie al II-lea |
Succesor | Zaharia |
Cariera ecleziastică | |
Hirotonire preot | |
Hirotonire episcopală | 18 martie 731 |
Episcopi consecratori | |
Titluri precedente (scaune episcopale) |
Cardinal (726-731) |
Alte funcții | |
Date personale | |
Data nașterii | ? |
Locul nașterii | Roma |
Data morții | 28 noiembrie 741 |
Locul morții | Roma |
Cel întru sfinți părintele nostru Grigorie al III-lea, papă al Romei (731-741), prin naștere sirian, a urmat papei Grigorie al II-lea în februarie 731. S-a opus cu hotărâre iconoclasmului, care făcea ravagii în Imperiul Bizantin. A murit la 28 noiembrie 741. Pomenirea lui se face la 10 decembrie în martirologiile romane.
Viața
Data de naștere a lui Grigorie al III-lea nu este cunoscută, dar se știe că era fiul unul sirian cu numele Ioan, probabil una din familiile care au emigrat din Orient la Roma ca urmare a ocupării unor provincii ale Imperiului de Răsărit de către arabi. Cunoștea atât latina cât și greaca, iar buna cunoaștere a psalmilor și frumusețea slujirii sale liturgice sunt lăudate în biografia sa din Liber pontificalis[1]. Unele surse spun că ar fi fost călugăr benedictin[2]. Grigorie a fost hirotonit probabil în Roma, pentru biserica San Crisogono[3] din Trastevere, căreia i-a acordat o atenție particulară după ce a devenit papă. În 726 primește titlul de prezbiter cardinal de San Crisogono[4].
Grigore al III-lea a fost aclamat ca papă de poporul Romei cu prilejul înmormântării predecesorului său, Grigorie al II-lea, la 11 februarie 731, dar nu a fost hirotonit episcop al Romei decât la 18 martie, după ce a primit acordul exarhului imperial bizantin din Ravena. De altfel, Grigorie al III-lea a fost ultimul papă care a mai cerut această confirmare de la exarhul bizantin de la Ravena.
Imediat după înscăunare, Grigorie al III-lea i-a cerut împăratului bizantin Leon al III-lea Isaurianul să își modereze poziţia față de controversa iconoclastă și să nu îi mai persecute pe iconoduli. Cum nu a primit nici un răspuns de la împărat, papa Grigorie a convocat un sinod în noiembrie 731, care a denunțat iconoclasmul și i-a excomunicat pe distrugătorii sfintelor icoane. Când decretele sinodului au ajuns la împărat, acesta a decis să-l pună pe Grigorie sub tutelă, transferând în același timp teritoriile papale, precum și episcopatele din Sicilia, Italia Inferioară și Iliria, sub jurisdicția Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol.[5]
În perioada respectivă, longobarzii (lombarzii) își continuau expansiunea pe teritoriul italian. Datorită activității susținute a lui Grigorie în cadrul imperiului, orașul Ravenna, fostă capitală imperială, a putut fi recuperat din mâinile lombarzilor, care îl capturaseră în anul 733.[6] Totuși, Grigorie a avut în vedere și fortificarea Romei și a căutat să încheie alianțe cu oponenții lui Liutprand, regele lombarzilor, fiind primul papă care a fost nevoit să îi roage pe franci să îl ajute. În acest sens Grigorie a trimis ambasadori la Charles Martel (majordom și duce al francilor - dux francorum - având atribuțiile unui rege al francilor). Deși inițial nu a primit niciun răspuns, ulterior francii au pornit o expediție împotriva lombarzilor, dar această intervenție militară a francilor în Italia nu a avut succes în acea etapă.
Papa Grigorie al III-lea a sprijinit Biserica din nordul Europei, prin misiuni cum au fost cele ale sfântului Bonifaciu în Germania și Willibald în Boemia. Grigorie a acordat onoarea papală de a purta pallium unor doi episcopi din Insulele Britanice, Egbert de York și Tatwine, arhiepiscop de Canterbury. A înfrumusețat Roma și a încurajat monahismul.
Note
- ↑ http://www2.fiu.edu/~mirandas/bios726.htm
- ↑ Cristofori, Cronotasi dei cardinali di Santa Romana Chiesa, p. 265; "Essai de liste générale des cardinaux. Les cardinaux des 10 premiers siècles". Annuaire Pontifical Catholique 1926, p. 146, no. 2.
- ↑ Sf. mucenic Hrisogon este prăznuit pe 24 noiembrie în Biserica Ortodoxă.
- ↑ http://www2.fiu.edu/~mirandas/bios726.htm
- ↑ Edward Gibbon, Istoria declinului şi a prăbuşirii imperiului roman, Editura Minerva, Bucureşti, 1976
- ↑ Peter N. Stearns (ed.), The Encyclopedia of World History, 6th Edition, Boston: Houghton Mifflin Company, 2001. ISBN 0-39565-237-5
Surse
Pope Gregory III - articol en.wikipedia.org
Grigorie al III-lea al Romei | ||
---|---|---|
Precedat de: Grigorie al II-lea |
Papă al Romei 731-741 |
Urmat de: Zaharia |
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Liturgică > Sărbători > Sfinți
Categorii > Liturgică > Sărbători > Sfinți > Sfinți sirieni
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări > Ortodoxia în Europa Vestică > Ortodoxia în Italia > Papi ai Romei
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări > Ortodoxia în Siria
Categorii > Oameni
Categorii > Oameni
Categorii > Oameni > Cler
Categorii > Oameni > Cler
Categorii > Oameni > Cler
Categorii > Oameni > Episcopi
Categorii > Oameni > Episcopi
Categorii > Oameni > Episcopi > Episcopi după localitate