Sinodul VI Ecumenic: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(legături interne)
(corect. grafie şi leg. int.)
Linia 5: Linia 5:
 
În această perioadă, [[arianism]]ul fusese deja în bună parte marginalizat și mulți arieni fuseseră acceptați înapoi în [[Biserică]]. Dar a apărut un nou atac la adresa Persoanei [[Iisus Hristos|Mântuitorului]], sub forma [[monotelism]]ului. Monoteliții afirmau că Hristos avea o sigură voință, întrucât El este o singură Persoană, deși are două naturi. Sinodul a considerat că această afirmație "afecta deplina umanitate a lui Hristos", întrucât natura umană ar fi fost incompletă dacă nu acea o voință proprie. Sinodul a declarat că, întrucât Hristos este Dumnezeu adevărat și Om adevărat, El trebuie să aibă două voințe: una divină și una umană. [[Monotelism]]ul a fost condamnat ca erezie.
 
În această perioadă, [[arianism]]ul fusese deja în bună parte marginalizat și mulți arieni fuseseră acceptați înapoi în [[Biserică]]. Dar a apărut un nou atac la adresa Persoanei [[Iisus Hristos|Mântuitorului]], sub forma [[monotelism]]ului. Monoteliții afirmau că Hristos avea o sigură voință, întrucât El este o singură Persoană, deși are două naturi. Sinodul a considerat că această afirmație "afecta deplina umanitate a lui Hristos", întrucât natura umană ar fi fost incompletă dacă nu acea o voință proprie. Sinodul a declarat că, întrucât Hristos este Dumnezeu adevărat și Om adevărat, El trebuie să aibă două voințe: una divină și una umană. [[Monotelism]]ul a fost condamnat ca erezie.
  
−
*"În timpul celor 50 de ani dinaintea întrunirii celui de-al șaselea Sinod, Bizanțul a trebuit să facă față unei noi realități sub forma ascensiunii Islamului. Rapiditatea cu care acesta avansa era uluitoare, pornind doar din Hejaz la moartea Profetului (632) spre a cuceri Siria, Palestina și Egiptul în doar 50 de ani. Într- sută de ani, Islamul cucerise Africa de Nord, ajunsese în Spania și 'silise Europa Occidentală să lupte pentru supraviețuire în Bătălia de la Poitiers'. Vechile imperii nu erau capabile să reziste avansului Islamului. Bizanțul și-a pierdut posesiunile răsăritene și [[Patriarhat]]ele [[Biserica Ortodoxă a Ierusalimului|Ierusalimului]], [[Biserica Ortodoxă a Antiohiei|Antiohiei]] și [[Biserica Ortodoxă a Alexandriei|Alexandriei]]. [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Constantinopolul]] rămăsese acum fără rival, dar nu a mai scăpat niciodată de atacurile musulmanilor. Creștinătatea a supraviețuit, însă cu dificultate".
+
În perioada celor 50 de ani dinaintea întrunirii celui de-al șaselea Sinod, Bizanțul a trebuit să facă față unei noi realități sub forma ascensiunii Islamului. Rapiditatea cu care acesta avansa era uluitoare, pornind din Hejaz la moartea „Profetului” (632) spre a cuceri Siria, Palestina și Egiptul în doar 50 de ani. Într-o sută de ani, Islamul cucerise Africa de Nord, ajunsese în Spania și silise Europa occidentală să lupte pentru supraviețuire în bătălia de la Poitiers. Vechile imperii nu mai erau capabile să reziste avansului Islamului. Bizanțul și-a pierdut posesiunile răsăritene și patriarhatele [[Biserica Ortodoxă a Ierusalimului|Ierusalimului]], [[Biserica Ortodoxă a Antiohiei|Antiohiei]] și [[Biserica Ortodoxă a Alexandriei|Alexandriei]]. [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Constantinopolul]] rămăsese acum fără rival, dar nu a mai scăpat niciodată de atacurile musulmanilor. Creștinătatea a supraviețuit, însă cu dificultate.
 +
 
  
 
==Pomenire==
 
==Pomenire==
−
Pomenirea '''Sfinților Părinți de la al șaselea Sinod Ecumenic''' se face pe [[23 ianuarie]] și în a noua Duminică de după [[Pogorârea Sfântului Duh|Rusalii]], în Duminica Sfinților Părinți de la primele șase Sinoade Ecumenice.  
+
[[Prăznuire|Pomenirea]] ''Sfinților Părinți de la al șaselea Sinod Ecumenic'' se face pe [[23 ianuarie]] și în a noua duminică de după [[Pogorârea Sfântului Duh|Rusalii]], în [[Duminica Sfinţilor Părinţi de la primele şase Sinoade Ecumenice]].
 +
  
 
==A se vedea și==
 
==A se vedea și==
−
* [[Sinoade Ecumenice]]
+
*[[Sinoade Ecumenice]]
−
*Sf [[Maxim Mărturisitorul]]
+
*Sf. [[Maxim Mărturisitorul]]
 
*Sf. [[Andrei Criteanul]]
 
*Sf. [[Andrei Criteanul]]
  
Linia 22: Linia 24:
 
*[http://www.goarch.org/en/ourfaith/articles/article8069.asp The Sixth Ecumenical Council] ([[GOARCH]])
 
*[http://www.goarch.org/en/ourfaith/articles/article8069.asp The Sixth Ecumenical Council] ([[GOARCH]])
 
*[http://www.intratext.com/IXT/ENG0835/_INDEX.HTM Canons of the seven ecumenical councils]
 
*[http://www.intratext.com/IXT/ENG0835/_INDEX.HTM Canons of the seven ecumenical councils]
−
*''Nicene and Post-Nicene Fathers'', Series II, Vol. XIV
+
*''Niceene and Post-Niceene Fathers'', Series II, Vol. XIV
 
**[http://www.ccel.org/fathers2/NPNF2-14/Npnf2-14-120.htm The Sixth Ecumenical Council: The Third Council of Constantinople] (Christian Classics Ethereal Library)
 
**[http://www.ccel.org/fathers2/NPNF2-14/Npnf2-14-120.htm The Sixth Ecumenical Council: The Third Council of Constantinople] (Christian Classics Ethereal Library)
 
**[http://www.fordham.edu/halsall/basis/const3.html Sixth Ecumenical Council: Constantinople III, 680-681] (Medieval Sourcebook)
 
**[http://www.fordham.edu/halsall/basis/const3.html Sixth Ecumenical Council: Constantinople III, 680-681] (Medieval Sourcebook)
Linia 30: Linia 32:
 
[[Categorie:Drept canonic]]
 
[[Categorie:Drept canonic]]
 
[[Categorie:Teologie]]
 
[[Categorie:Teologie]]
−
[[Categorie:Istoria Bisericii]]
 
−
[[Categorie:Sinoade]]
 
 
[[Categorie:Sinoade ecumenice]]
 
[[Categorie:Sinoade ecumenice]]
 
[[Categorie:Erezii]]
 
[[Categorie:Erezii]]

Versiunea de la data 25 octombrie 2011 15:11

Al șaselea Sinod Ecumenic s-a ținut la Constantinopol în anii 680-681 d.Hr., fiind cunoscut și ca al treilea Sinod de la Constantinopol. A fost convocat de Sf. Constantin cel Nou și a condamnat erezia monotelită.

Istoric

Acest articol sau paragraf este o ciornă.
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor completându-l cu informațiile și referințele care lipsesc pentru a-l transforma într-un articol adevărat.


În această perioadă, arianismul fusese deja în bună parte marginalizat și mulți arieni fuseseră acceptați înapoi în Biserică. Dar a apărut un nou atac la adresa Persoanei Mântuitorului, sub forma monotelismului. Monoteliții afirmau că Hristos avea o sigură voință, întrucât El este o singură Persoană, deși are două naturi. Sinodul a considerat că această afirmație "afecta deplina umanitate a lui Hristos", întrucât natura umană ar fi fost incompletă dacă nu acea o voință proprie. Sinodul a declarat că, întrucât Hristos este Dumnezeu adevărat și Om adevărat, El trebuie să aibă două voințe: una divină și una umană. Monotelismul a fost condamnat ca erezie.

În perioada celor 50 de ani dinaintea întrunirii celui de-al șaselea Sinod, Bizanțul a trebuit să facă față unei noi realități sub forma ascensiunii Islamului. Rapiditatea cu care acesta avansa era uluitoare, pornind din Hejaz la moartea „Profetului” (632) spre a cuceri Siria, Palestina și Egiptul în doar 50 de ani. Într-o sută de ani, Islamul cucerise Africa de Nord, ajunsese în Spania și silise Europa occidentală să lupte pentru supraviețuire în bătălia de la Poitiers. Vechile imperii nu mai erau capabile să reziste avansului Islamului. Bizanțul și-a pierdut posesiunile răsăritene și patriarhatele Ierusalimului, Antiohiei și Alexandriei. Constantinopolul rămăsese acum fără rival, dar nu a mai scăpat niciodată de atacurile musulmanilor. Creștinătatea a supraviețuit, însă cu dificultate.


Pomenire

Pomenirea Sfinților Părinți de la al șaselea Sinod Ecumenic se face pe 23 ianuarie și în a noua duminică de după Rusalii, în Duminica Sfinţilor Părinţi de la primele şase Sinoade Ecumenice.


A se vedea și

Sursa

Legături externe

În limba engleză

Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Sinodul_VI_Ecumenic&oldid=26854”