Elena Împărăteasa: Diferență între versiuni
(→Vezi și: per OrthodoxWiki:Manual de stil) |
m |
||
| (Nu s-au afișat 2 versiuni intermediare efectuate de un alt utilizator) | |||
| Linia 20: | Linia 20: | ||
==Iconografie== | ==Iconografie== | ||
| − | + | [[Fișier:Constantin si Elena.jpg|thumb|230px|Icoană a Sfinților împărați Constantin și Elena]] | |
[[Dionisie din Furna]] arată că sfânta împărăteasă Elena se zugrăvește în veșminte împărătești și cu coroană pe cap, ținând în mână o cruce. La icoana Înălțării Sfintei Cruci ([[14 septembrie]]) se zugrăvește alături de Sf. [[Macarie I al Ierusalimului]], în mijlocul nobilimii și poporului de rând adunat, cu mâinile ridicate spre Cinstita Cruce a Mântuitorului. Cel mai adesea ea se zugrăvește împreună cu Sf. Constantin cel Mare, între dânșii fiind zugrăvită Crucea Domnului.<ref>Dionisie din Furna, ''Erminia picturii bizantine'', editura Sophia, București, 2000, pp. 164, 205, 218, 236. ISBN 973-99692-0-8.</ref> | [[Dionisie din Furna]] arată că sfânta împărăteasă Elena se zugrăvește în veșminte împărătești și cu coroană pe cap, ținând în mână o cruce. La icoana Înălțării Sfintei Cruci ([[14 septembrie]]) se zugrăvește alături de Sf. [[Macarie I al Ierusalimului]], în mijlocul nobilimii și poporului de rând adunat, cu mâinile ridicate spre Cinstita Cruce a Mântuitorului. Cel mai adesea ea se zugrăvește împreună cu Sf. Constantin cel Mare, între dânșii fiind zugrăvită Crucea Domnului.<ref>Dionisie din Furna, ''Erminia picturii bizantine'', editura Sophia, București, 2000, pp. 164, 205, 218, 236. ISBN 973-99692-0-8.</ref> | ||
| Linia 30: | Linia 30: | ||
==A se vedea și== | ==A se vedea și== | ||
| − | *[[Crucea cea Adevărată]] | + | * [[Crucea cea Adevărată]] |
| + | * [[Biserica Panagia Ekatontapyliani – cu o Sută de Uși (Paros)]] | ||
==Legături externe== | ==Legături externe== | ||
| Linia 44: | Linia 45: | ||
[[ar:قسطنطين وهيلانة]] | [[ar:قسطنطين وهيلانة]] | ||
[[en:Helen]] | [[en:Helen]] | ||
| + | [[pt:Helena, a Imperatriz]] | ||
Versiunea curentă din 20 mai 2023 20:25
Sfânta drept-credincioasă Împărăteasa Elena, Întocmai cu Apostolii (c. 248 – c. 329), a fost mama Sfântului Împărat Constantin cel Mare. Prăznuirea ei se face în 21 mai, odată cu fiul ei.
Viața
Cel mai probabil, Sfânta Elena s-a născut în Drepanum (numit după aceea Helenopolis) din Golful Nicomidia și se presupune că era fiica unui hangiu. O legendă ulterioară, menționată de Geoffrey of Monmouth, pretinde că era fiica regelui britan Coel, care a căsătorit-o cu Constantius Chlorus I pentru a evita escaladarea războaielor dintre britani și Roma. Monmouth declară apoi că ea a fost prezentată ca o regină deoarece nu avea frați care să moștenească tronul Britaniei.
Constantius Chlorus a divorțat de ea (circa 292) pentru a se căsători cu fiica vitregă a lui Maximian, Teodora. Constantin, fiul Elenei, a devenit apoi împărat al Imperiului Roman și, ca urmare a ascensiunii lui, mama sa a devenit o prezență importantă la curtea imperială.
Ea a fost canonizată de Biserică deoarece era foarte pioasă. Eusebiu de Cezareea menționează detaliile pelerinajului ei în Palestina și în provinciile răsăritene. Ea este creditată, în mod tradițional, cu găsirea moaștelor Sfintei Cruci a lui Hristos și cu găsirea rămășițelor celor trei magi care, în prezent, se găsesc în Altarul celor Trei Magi din Catedrala din Koln.
Imnografie
- Chipul Crucii Tale pe cer văzându-l și ca Pavel chemarea nu de la oameni luând, cel între împărați apostolul Tău, Doamne, împărăteasca cetate în mâinile Tale o a pus. Pe care păzește-o totdeauna în pace, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Unule, Iubitorule de oameni.
Condac, glasul al 3-lea:
- Constantin astăzi, cu maica sa Elena, Crucea a arătat, lemnul cel preacinstit, care este rușinea tuturor iudeilor și arma credincioșilor împărați asupra celor potrivnici. Că pentru noi s-a arătat semn mare și în războaie înfricoșător.
Iconografie
Dionisie din Furna arată că sfânta împărăteasă Elena se zugrăvește în veșminte împărătești și cu coroană pe cap, ținând în mână o cruce. La icoana Înălțării Sfintei Cruci (14 septembrie) se zugrăvește alături de Sf. Macarie I al Ierusalimului, în mijlocul nobilimii și poporului de rând adunat, cu mâinile ridicate spre Cinstita Cruce a Mântuitorului. Cel mai adesea ea se zugrăvește împreună cu Sf. Constantin cel Mare, între dânșii fiind zugrăvită Crucea Domnului.[1]
Onomastică
Potrivit statisticilor Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în România, la nivelul anului 2013, 1.073.115 femei purtau numele Elena sau diminutive ale acestuia (Ileana, Lenuța, Nuți etc.); alte 78.791 femei poartă numele Constanța sau Constantina.[2]
Note
- ↑ Dionisie din Furna, Erminia picturii bizantine, editura Sophia, București, 2000, pp. 164, 205, 218, 236. ISBN 973-99692-0-8.
- ↑ Petrișor Cană: Românii își serbează onomastica de Sfinții Împărați Constantin și Elena, 20 mai 2013, Evenimentul zilei, accesat 21 mai 2013.
