Biserica Sohatu: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(biserica sohatu,parohia sohatu,sohatu)
 
m
 
(Nu s-au afișat 6 versiuni intermediare efectuate de alți 3 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
                                                BISERICA PAROHIEI SOHATU ,,SCHIMBAREA LA FATĂ”
+
'''Biserica "Schimbarea la Faţă"'''- Sohatu este biserica parohială a satului Sohatu (com. Sohatu, jud. Călăraşi).
                                                                  SCURT ISTORIC
 
  
'''Comuna Sohatu''', este asezată in Câmpia Dunării de jos, între râul Damboviţa si Valea Mostiştei, la 40 km de Bucureşti, mergând pe şoseaua  Bucureşti-Olteniţa, varianta spre Cernica –Plătăreşti.Data probabila a înfiinţării satului Sohatu se presupune a fi pe la mijlocul sec. XVII. când în această zonă ar fi avut loc o migraţie a mocanilor din munţii Vrancei pentru a se stabili la ,,suhat,, adică la locul cu iarbă bună de păşunat”. Potrivit tradiţiei locale, în jurul anului 1821, în sat exista deja o mică bisericuţă din lemn, veche de aproape 70 de ani. Intre anii 1846-1848, sub conducerea preotului paroh Dobre, în mijlocul satului, se zideşte din căramidă şi de proporţii apreciabile, actuala  biserică, cu ajutorul material al ctitorului principal, Sfântul Calinic de la Cernica. Personalitatea ctitorului, a făcut ca Patriarhul Chiril al Ierusalimului din vremea aceea, să sprijine financiar impreună cu credincioşii evlavioşi ai parohiei, ridicarea acestui sfânt lăcas. Biserica, in forma de corabie, cu ziduri groase de caramida,de 0,80 cm, are o singura turla oarbă la intrare. A fost târnosită pe 28 sept.1848, are hramul  ,, Schimbarea la Faţă” pe 6 august şi în prezent este deservită de doi preoţi slujitori: paroh, preot Palcău Gheorghe si preot slujitor Trifon Florin.Nu cunoaştem numele arhitectului, constructorului sau  pictorului care a pictat prima dată biserica. Actuala pictură, unitară şi coerentă in ulei, în stil neobizantin, datează din 1931 şi a fost realizată de pictorul Nicolae Coloniţiu din Bucureşti. Pictura a mai fost spălata si refăcaută în câteva rânduri : 1962, 1982 şi 2003.                                                                                                                                                                                                                                                                                 În anul 1994, în functia de paroh a fost numit preotul Palcău Gheorghe,care a găsit biserica într-o avansată stare de degradare. Imediat, a initiat şi executat cu ajutorul Consiliului si Comitetului parohial şi al enoriasilor, ample lucrări de reabilitare a sfântului lăcas, de restaurare si consolidare; s-a reparat acoperişul si a fost schimbată toata tabla , au fost montate jgheaburi şi burlane noi,a fost construit un mic birou parohial, o magazie şi un grup sanitar din prefabricate B.C.A., au fost reparaţi integral pereţii exteriori cu tencuieli în ciment si praf de marmură, aplicându-se  apoi doua straturi de vopsea lavabilă albă, pardosirea interiorului cu gresie porţelanată italiană, a fost vopsit întregul mobilier interior din lemn al bisericii, a fost construită din profile metalice o clopotnită în cimitir, a fost amenajată curtea bisericii plantându-se pomi fructiferi,  s-a organizat pentru prima dată hramul bisericii.Toate aceste realizări au fost binecuvântate  in cadrul slujbei arhiereşti  din 27 sept.1998, savârsita de Presfintiţul  Părinte Episcop Nifon Mihaiţă.
+
==Localitatea==
  În februarie 2001, la iniţiativa şi după proiectul preotului paroh Palcău Gheorghe, a fost construit în curtea bisericii din plăci de granit si marmură, un monument închinat eroilor comunei Sohatu,cazuţi la datorie în cel de-al doilea razboi mondial. Lucrarea  a fost executata de S.C. Marmura General S.A. Bucuresti, iar slujba de sfinţire a monumentului a fost săvârşita de Preasfinţitul Părinte Episcop Damaschin Coravu pe 20 mai 2001, în prezenţa autorităţilor locale şi militare şi a numeroşi credincioşi.     În aprilie 2001, este numit în parohie ca preot slujitor, Trifon Florin.
+
Comuna Sohatu este aşezată în Câmpia Dunării, între râul Dâmboviţa şi Valea Mostiştei, la 40 de kilometri de Bucureşti. Satul Sohatu a fost întemeiat probabil pe la jumătatea secolului al XVII-lea, ca urmare a migraţiei unor mocani din munţii Vrancei, în căutarea unui „suhat”  (un loc bun pentru păşunat). În sat se ajunge pe şoseaua Bucureşti-Olteniţa, urmând varianta spre Cernica–Plătăreşti.
În perioada anilor 2002-2003, cu ajutorul credincioşilor şi din fonduri proprii,sub atenta supraveghere a preoţilor slujitori Palcău Gheorghe şi Trifon Florin, pictura bisericii a fost restaurată de pictorul Marian Bonea din comuna Dăraşti, jud. Giurgiu. Catapeteasma a păstrat pictura originală.Slujba de resfinţire a fost celebrată pe 11 mai 2003, de doi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române:  vrednicul de pomenire Presfinţitul  Părinte Episcop Damaschin Coravu şi Presfinţitul Părinte Varsanufie Ploieşteanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.Cu acestă ocazie, a fost sfintită si troita din lemn, amplasată la intrarea în localitate după care, într-o impresionantă procesiune ne-am deplasat la biserică . Troita, o adevarată lucrare de artă,  a fost sculptată de d-l Mihălcioiu Marian din loc. Cislău, jud. Buzău.
+
 
Îmbunătăţirea aspectului şi functionalitătii bisericii, a continuat de-a lungul timpului prin grija preotului paroh Palcău Gheorghe.Astfel, a fost  dotată biserica cu ferestre şi usi noi cu geam termopan culoare maro, cu staţie de sonorizare performantă,  cu 4 aparate de aer condiţionat; s-au cumpărat policandre, candele, iconostase noi, sfinte vase aurite, cărţi de slujbă, veşminte preoţeşti, covoare în sfântul altar şi biserică. S-a refăcut, consolidat şi asfaltat aleea şi trotuarul din jurul bisericii, apoi au fost montate pe întreaga suprafată placi striate din beton culoare grena, au fost construite doua hote exterioare pentru arderea lumânarilor,un pangar pentru vânzarea colportajului. În cursul anului 2009s-au efectuat reparaţii  curente şi a fost zugravit din nou exteriorul bisericii cu vopsea lavabilă albă.
+
==Istoricul bisericii==
Parohia,sprijină după posibilităţi persoanele nevoiaşe, bătrâni şi copii  aflaţi în dificultate,  oferindu-le ocazional alimente şi îmbrăcăminte, ajută pe cei cu probleme  deosebite de sănătate prin procurare de medicamente şi ajutor la internare în spitalele din Budeşti sau Bucuresti. Parohia Sohatu, desfasoară un program de parteneriat cu şcoala, astfel că, în fiecare an cu ocazia marilor sarbatori, Crăciunul, Sfintele  Paşti, Înaltarea Domnului şi Ziua Eroilor, elevii sub îndrumarea cadrelor didactice şi a preoţilor slujitori, susţin programe artistice, fiind recompensaţi cu daruri. În prezent,in parohie se  desfăsoară programul ,,Hristos împartăşit copiilor” şi proiectul ,,Activi in comunitate” implementat de  Asociaţia socio-culturală Matei Basarab din Slobozia. Menţionăm  că organizăm anual pelerinaje  cu enoriaşii la mânăstirile şi obiectivele de interes cultural din tară, pentru al lor folos si zidire sufletească.
+
 
În anul 2009, Preotul paroh Palcău Gheorghe, animat de dorinţa de a lăsa ceva durabil in urmă pentru folosul comunitătii şi al preoţilor care vor urma, iniţiază şi  întocmeste documentaţia pe care o depune  spre avizare la Centrul Eparhial şi începe cu binecuvântarea Preasfinţitului  Părinte Episcop Damaschin, de pe temei nr.2177/2008, construcţia în curtea bisericii a unui imobil cu etaj,care în functie de destinatia încaperilor, va avea următoarele funcţiuni: casă parohială pentru cei doi preoţi slujitori, birou parohial, bibliotecă creştină, sală protocol pentru activităţi diverse(cateheze, activităţi culturale, mese parastas).În prezent se continuă lucrarile, care avansează destul de greu din lipsa fondurilor. Construcţia este la roşu, a fost acoperită cu tiglă din tablă şi au fost montate uşile şi ferestrele cu geam termopan.  După ce va fi dotată şi utilată cu tot  ce este necesar, va fi sfinţită şi va intra în patrimoniul parohiei şi al Sfintei Episcopii a Sloboziei şi Călăraşilor, spre folosire veşnică.
+
Potrivit tradiţiei locale, în jurul anului 1821 exista deja în sat o biserică de lemn veche de cca. 70 de ani.   Între anii 1846 şi 1848, se zideşte în mijlocul satului o nouă biserică din cărămidă, de proporţii mai mari. Construcţia se face cu sprijinul material al Sf. [[Calinic de la Cernica]], principalul ctitor al bisericii şi al credincioşilor evlavioşi ai parohiei şi sub îndrumarea preotului paroh, pe nume Dobre. La ridicarea bisericii a mai contribuit atunci financiar şi patriarhul [[Chiril II al Ierusalimului|Chiril al II-lea]] al Ierusalimului (1845-1872).  
Pentru activitatea misionar-pastorală şi gospodărească desfăsurată, preotul paroh Palcău Gheorghe a fost distins cu rangul de iconom stavrofor, iar preotul slujitor Trifon Florin cu rangul de sachelar. Cu credintă şi nădejde în suflet, ne rugăm Bunului Dumnezeu să ne ajute să mentinem candela credinţei aprinsă pe aceste meleaguri,să ne călăuzească paşii spre îndeplinirea proiectelor ce ni le-am propus şi binecuvântăm pe toţi miluitorii si binefacatorii creştini, enoriaşi sau nu ai parohiei, care ne-au înteles şi care ne-au ajutat permanent şi care doresc  să ne sprijine încontinuare în demersurile noastre.
+
 
 +
Noua biserică a fost construită în formă de corabie, cu ziduri  de cărămidă, groase de 80 cm, cu o singură turlă oarbă la intrare [http://www.calarasi.djc.ro/Public/ObiectiveCulturaleImg.aspx?ID=5221]. Numele arhitectului, constructorului şi al primului pictor al bisericii nu se cunosc. [[Sfinţire]]a bisericii s-a făcut pe [[28 septembrie]] 1848, biserica primind [[hram]]ul ,,[[Schimbarea la Faţă]]” ([[6 august]]).
 +
 
 +
Biserica a fost repictată în ulei, în stil neobizantin, în anul 1931, de către pictorul Nicolae Coloniţiu din Bucureşti. De atunci, pictura a fost spălată şi refăcută de mai multe ori (1962, 1982, 2003). Biserica „Schimbarea la Faţă” este înregistrată ca monument istoric.                                                                                                      
 +
===După 1989===
 +
 
 +
În anul 1994, a fost numit ca preot paroh în localitate Pr. Gheorghe Palcău. La acea dată, biserica se afla într-o avansată stare de degradare. Cu ajutorul Consiliului şi Comitetul parohial şi cu sprijinul enoriaşilor, noul paroh a iniţiat şi dus la îndeplinire ample lucrări de reabilitare, restaurare şi consolidare a bisericii.
 +
A fost reparat acoperişul,  care a fost reacoperit cu tablă, au fost montate jgheaburi şi burlane noi. Pereţii exteriori au suferit şi ei reparaţii, primind un nou rând de tencuială în ciment şi praf de marmură şi fiind rezugrăviţi cu vopsea albă. Interiorul bisericii a fost pardosit cu gresie. Mobilierul interior (din lemn) al bisericii a fost şi el revopsit. În cimitir a fost construită o [[clopotniţă]], din profile metalice.
 +
 
 +
Au mai fost construite şi amenajate în curtea bisericii (din prefabricate B.C.A.) un mic birou parohial, o magazie şi un grup sanitar. Curtea bisericii a fost şi ea reamenajată prin plantarea de pomi fructiferi. Slujba de resfinţire a fost săvârşită, pe [[27 septembrie]] 1998, de P.S. [[Nifon (Mihăiţă) al Târgoviştei|Nifon Mihăiţă]], pe atunci episcop al [[Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor|Sloboziei şi Călăraşilor]].
 +
 
 +
În februarie 2001, la iniţiativa şi după un proiect al Pr. Gheorghe Palcău, în curtea bisericii a fost ridicat din plăci de granit şi marmură un monument în cinstea eroilor comunei Sohatu căzuţi la datorie în timpul celui de-al doilea Război Mondial. Sfinţirea monumentului s-a făcut pe [[20 mai]] 2001, fiind săvârşită de Preasfinţitul [[Damaschin (Coravu) al Sloboziei şi Călăraşilor|Damaschin al Sloboziei şi Călăraşilor]], în prezenţa autorităţilor locale şi militare şi a credincioşilor.  
 +
 
 +
În aprilie 2001, biserica a primit un al doilea preot slujitor, Pr. Florin Trifon.
 +
 
 +
În anii 2002-2003, pictura bisericii a fost restaurată de pictorul Marian Bonea din comuna Dărăşti, jud. Giurgiu, din fondurile bisericii şi cu sprijinul material al credincioşilor parohiei. În [[Iconostas|catapeteasmă]] s-a păstrat pictura originală. Resfinţirea bisericii s-a făcut pe[[11 mai]] 2003, fiind săvârşită de episcopul locului, P.S. Damaschin al Sloboziei şi Călăraşilor şi de P.S. [[Varsanufie Prahoveanul]], episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Tot atunci a a fost sfinţită şi troiţa din lemn amplasată la intrarea în localitate (sculptată de Marian Mihălcioiu din localitatea Cislău, jud. Buzău).
 +
 
 +
În anii următori, prin grija preotului paroh, biserica a mai primit o serie de îmbunătăţiri: a fost  dotată cu ferestre şi uşi noi, cu geamuri termopan de culoare maro, staţie de sonorizare performantă şi aparate de aer condiţionat; s-au cumpărat policandre, candele, iconostase noi, Sfinte Vase aurite, cărţi de slujbă, [[veşminte]] preoţeşti, covoare în sfântul [[altar]] şi biserică. S-au refăcut, consolidat şi asfaltat aleea şi trotuarul din jurul bisericii; pe întreaga suprafaţă au fost montate plăci striate din beton grena; au mai fost construite doua hote exterioare pentru arderea lumânărilor şi un [[pangar]] pentru vânzarea materialelor de colportaj.  
 +
În cursul anului 2009 s-au efectuat reparaţii  curente şi a fost zugrăvit din nou exteriorul bisericii în alb. În acelaşi an 2009, Pr. Gheorghe Palcău a întocmit şi înaintat spre avizare la Centrul Eparhial Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor documentaţia pentru construirea în curtea bisericii a unui imobil multifuncţional cu etaj, acesta urmând să servească drept casă parohială pentru preoţii slujitori, birou parohial, bibliotecă creştină, sală de protocol pentru activităţi diverse ([[cateheză|cateheze]], activităţi culturale, mese de parastas). Cu binecuvântarea P.S. Damaschin, pe baza Temei nr.2177/2008, au început lucrările, care au avansat destul de greu, din lipsa fondurilor. În prezent, construcţia este la roşu: a fost acoperită cu ţiglă din tablă şi au fost montate uşile şi ferestrele cu geam termopan.  
 +
Pentru activitatea lor misionar-pastorală şi gospodărească deosebite, preotul paroh Gheorghe Palcău a fost distins cu rangul de [[Iconom stavrofor (preot)|iconom stavrofor]], iar preotul slujitor Florin Trifon cu rangul de [[sachelar (preot)|sachelar]].  
 +
 
 +
==Preoţi slujitori==
 +
 
 +
*Preot Paroh: Pr. Icon. Stavr. Gheorghe Palcău (din 1994)
 +
*Preot Slujitor: Pr. Sachelar Florin Trifon (din aprilie 2001)
 +
 
 +
==Proiecte sociale şi activităţi misionare==
 +
 
 +
Parohia sprijină, după posibilităţi, persoanele nevoiaşe, bătrânii şi copiii aflaţi în dificultate, cu alimente şi îmbrăcăminte. De asemenea, oferă asistenţă persoanelor bolnave, ajutându-le la procurarea de medicamente sau la internarea în spitalele din Budeşti sau Bucureşti.
 +
 
 +
În cadrul parohiei Sohatu funcţionează şi programul ,,[http://www.hristosimpartasitcopiilor.com/ Hristos împărtăşit copiilor]”, precum şi proiectul "Activi în comunitate" al  [http://www.sf-esc.ro/index.php?page=29 Asociaţiei socio-culturale "Matei Basarab"] din Slobozia.
 +
 
 +
În fiecare an, la marile sărbători religioase (de [[Crăciun]]ul, [[Sfintele Paşti]] şi [[Înălţarea Domnului|Ziua Eroilor]], preoţii slujitori, în colaborare cu şcoala locală, organizează spectacole şi programe artistice, participanţii – elevi ai şcolii locale – fiind răsplătiţi cu daruri
 +
 
 +
Parohia organizează anual [[pelerinaj]]e cu enoriaşii la [[mănăstire|mănăstirile]] din ţară şi la alte obiectivele de interes turistic sau cultural.
 +
 
 +
==Surse==
 +
 
 +
*[http://www.biserici.org/index.php?menu=BICL&code=14666&criteria=&quick=&order=P.TOWN,C.NAME,P.NAME Biserica Sohatu], pe portalul biserici.org
 +
*[http://www.calarasi.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=2339 Biserica Sohatu] - monument istoric.
 +
 
 +
 
 +
[[Categorie:Biserici din România|Sohatu]]

Versiunea curentă din 28 decembrie 2015 05:38

Biserica "Schimbarea la Faţă"- Sohatu este biserica parohială a satului Sohatu (com. Sohatu, jud. Călăraşi).

Localitatea

Comuna Sohatu este aşezată în Câmpia Dunării, între râul Dâmboviţa şi Valea Mostiştei, la 40 de kilometri de Bucureşti. Satul Sohatu a fost întemeiat probabil pe la jumătatea secolului al XVII-lea, ca urmare a migraţiei unor mocani din munţii Vrancei, în căutarea unui „suhat” (un loc bun pentru păşunat). În sat se ajunge pe şoseaua Bucureşti-Olteniţa, urmând varianta spre Cernica–Plătăreşti.

Istoricul bisericii

Potrivit tradiţiei locale, în jurul anului 1821 exista deja în sat o biserică de lemn veche de cca. 70 de ani. Între anii 1846 şi 1848, se zideşte în mijlocul satului o nouă biserică din cărămidă, de proporţii mai mari. Construcţia se face cu sprijinul material al Sf. Calinic de la Cernica, principalul ctitor al bisericii şi al credincioşilor evlavioşi ai parohiei şi sub îndrumarea preotului paroh, pe nume Dobre. La ridicarea bisericii a mai contribuit atunci financiar şi patriarhul Chiril al II-lea al Ierusalimului (1845-1872).

Noua biserică a fost construită în formă de corabie, cu ziduri de cărămidă, groase de 80 cm, cu o singură turlă oarbă la intrare [1]. Numele arhitectului, constructorului şi al primului pictor al bisericii nu se cunosc. Sfinţirea bisericii s-a făcut pe 28 septembrie 1848, biserica primind hramul ,,Schimbarea la Faţă” (6 august).

Biserica a fost repictată în ulei, în stil neobizantin, în anul 1931, de către pictorul Nicolae Coloniţiu din Bucureşti. De atunci, pictura a fost spălată şi refăcută de mai multe ori (1962, 1982, 2003). Biserica „Schimbarea la Faţă” este înregistrată ca monument istoric.

După 1989

În anul 1994, a fost numit ca preot paroh în localitate Pr. Gheorghe Palcău. La acea dată, biserica se afla într-o avansată stare de degradare. Cu ajutorul Consiliului şi Comitetul parohial şi cu sprijinul enoriaşilor, noul paroh a iniţiat şi dus la îndeplinire ample lucrări de reabilitare, restaurare şi consolidare a bisericii. A fost reparat acoperişul, care a fost reacoperit cu tablă, au fost montate jgheaburi şi burlane noi. Pereţii exteriori au suferit şi ei reparaţii, primind un nou rând de tencuială în ciment şi praf de marmură şi fiind rezugrăviţi cu vopsea albă. Interiorul bisericii a fost pardosit cu gresie. Mobilierul interior (din lemn) al bisericii a fost şi el revopsit. În cimitir a fost construită o clopotniţă, din profile metalice.

Au mai fost construite şi amenajate în curtea bisericii (din prefabricate B.C.A.) un mic birou parohial, o magazie şi un grup sanitar. Curtea bisericii a fost şi ea reamenajată prin plantarea de pomi fructiferi. Slujba de resfinţire a fost săvârşită, pe 27 septembrie 1998, de P.S. Nifon Mihăiţă, pe atunci episcop al Sloboziei şi Călăraşilor.

În februarie 2001, la iniţiativa şi după un proiect al Pr. Gheorghe Palcău, în curtea bisericii a fost ridicat din plăci de granit şi marmură un monument în cinstea eroilor comunei Sohatu căzuţi la datorie în timpul celui de-al doilea Război Mondial. Sfinţirea monumentului s-a făcut pe 20 mai 2001, fiind săvârşită de Preasfinţitul Damaschin al Sloboziei şi Călăraşilor, în prezenţa autorităţilor locale şi militare şi a credincioşilor.

În aprilie 2001, biserica a primit un al doilea preot slujitor, Pr. Florin Trifon.

În anii 2002-2003, pictura bisericii a fost restaurată de pictorul Marian Bonea din comuna Dărăşti, jud. Giurgiu, din fondurile bisericii şi cu sprijinul material al credincioşilor parohiei. În catapeteasmă s-a păstrat pictura originală. Resfinţirea bisericii s-a făcut pe11 mai 2003, fiind săvârşită de episcopul locului, P.S. Damaschin al Sloboziei şi Călăraşilor şi de P.S. Varsanufie Prahoveanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Tot atunci a a fost sfinţită şi troiţa din lemn amplasată la intrarea în localitate (sculptată de Marian Mihălcioiu din localitatea Cislău, jud. Buzău).

În anii următori, prin grija preotului paroh, biserica a mai primit o serie de îmbunătăţiri: a fost dotată cu ferestre şi uşi noi, cu geamuri termopan de culoare maro, staţie de sonorizare performantă şi aparate de aer condiţionat; s-au cumpărat policandre, candele, iconostase noi, Sfinte Vase aurite, cărţi de slujbă, veşminte preoţeşti, covoare în sfântul altar şi biserică. S-au refăcut, consolidat şi asfaltat aleea şi trotuarul din jurul bisericii; pe întreaga suprafaţă au fost montate plăci striate din beton grena; au mai fost construite doua hote exterioare pentru arderea lumânărilor şi un pangar pentru vânzarea materialelor de colportaj. În cursul anului 2009 s-au efectuat reparaţii curente şi a fost zugrăvit din nou exteriorul bisericii în alb. În acelaşi an 2009, Pr. Gheorghe Palcău a întocmit şi înaintat spre avizare la Centrul Eparhial Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor documentaţia pentru construirea în curtea bisericii a unui imobil multifuncţional cu etaj, acesta urmând să servească drept casă parohială pentru preoţii slujitori, birou parohial, bibliotecă creştină, sală de protocol pentru activităţi diverse (cateheze, activităţi culturale, mese de parastas). Cu binecuvântarea P.S. Damaschin, pe baza Temei nr.2177/2008, au început lucrările, care au avansat destul de greu, din lipsa fondurilor. În prezent, construcţia este la roşu: a fost acoperită cu ţiglă din tablă şi au fost montate uşile şi ferestrele cu geam termopan. Pentru activitatea lor misionar-pastorală şi gospodărească deosebite, preotul paroh Gheorghe Palcău a fost distins cu rangul de iconom stavrofor, iar preotul slujitor Florin Trifon cu rangul de sachelar.

Preoţi slujitori

  • Preot Paroh: Pr. Icon. Stavr. Gheorghe Palcău (din 1994)
  • Preot Slujitor: Pr. Sachelar Florin Trifon (din aprilie 2001)

Proiecte sociale şi activităţi misionare

Parohia sprijină, după posibilităţi, persoanele nevoiaşe, bătrânii şi copiii aflaţi în dificultate, cu alimente şi îmbrăcăminte. De asemenea, oferă asistenţă persoanelor bolnave, ajutându-le la procurarea de medicamente sau la internarea în spitalele din Budeşti sau Bucureşti.

În cadrul parohiei Sohatu funcţionează şi programul ,,Hristos împărtăşit copiilor”, precum şi proiectul "Activi în comunitate" al Asociaţiei socio-culturale "Matei Basarab" din Slobozia.

În fiecare an, la marile sărbători religioase (de Crăciunul, Sfintele Paşti şi Ziua Eroilor, preoţii slujitori, în colaborare cu şcoala locală, organizează spectacole şi programe artistice, participanţii – elevi ai şcolii locale – fiind răsplătiţi cu daruri

Parohia organizează anual pelerinaje cu enoriaşii la mănăstirile din ţară şi la alte obiectivele de interes turistic sau cultural.

Surse