Mănăstirea Valaam (Rusia): Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
(imagine, reformulari)
(ortografie)
Linia 26: Linia 26:
 
În 1809, Suedia a cedat Rusiei Finlanda, care a devenit un Mare Ducat autonom. Deoarece mănăstirea era situată în acest ducat, atunci când Finlanda şi-a câştigat independenţa, în 1917, Valaamul a devenit parte a [[Biserica Ortodoxă a Finlandei|Bisericii Finlandei]], biserică autonomă, parte integrantă a Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol. În timpul Războiului de Iarnă dintre Finlanda şi Uniunea Sovietică din 1940, [[călugăr]]ii mănăstirii au fost evacuaţi în Heinavesi, Finlanda. La sfârşitul războiului, frontiera a fost mutată spre apus, astfel încât lacul Ladoga a intrat în componenţa Uniunii Sovietice. Călugării evacuaţi, fiind lipsiţi atunci de posibilitatea de reîntoarcere, au întemeiat [[Mănăstirea Noul Valaam]] în Heinavesi. Este singura mănăstire din cadrul Bisericii Finlandei.
 
În 1809, Suedia a cedat Rusiei Finlanda, care a devenit un Mare Ducat autonom. Deoarece mănăstirea era situată în acest ducat, atunci când Finlanda şi-a câştigat independenţa, în 1917, Valaamul a devenit parte a [[Biserica Ortodoxă a Finlandei|Bisericii Finlandei]], biserică autonomă, parte integrantă a Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol. În timpul Războiului de Iarnă dintre Finlanda şi Uniunea Sovietică din 1940, [[călugăr]]ii mănăstirii au fost evacuaţi în Heinavesi, Finlanda. La sfârşitul războiului, frontiera a fost mutată spre apus, astfel încât lacul Ladoga a intrat în componenţa Uniunii Sovietice. Călugării evacuaţi, fiind lipsiţi atunci de posibilitatea de reîntoarcere, au întemeiat [[Mănăstirea Noul Valaam]] în Heinavesi. Este singura mănăstire din cadrul Bisericii Finlandei.
  
−
Odată cu risipirea comunităţii monahale şi cu includerea Lacului Ladoga în Uniunea Sovietică, clădirile mănăstirii de pe insulă au rămas nefolosite, în timp ce pe insulă a fost aşezaţi colonişti laici. Cu timpul, insula a devenit bază militară sovietică. Odată cu slăbirea restricţiilor impuse Bisericii Ortodoxe din Uniunea Sovietică odată cu anii 1980, mănăstirea a fost reactivată în 1989, iar clădirile aceteia au fost restaurate de-a lungul anilor care au urmat.
+
Odată cu risipirea comunităţii monahale şi cu includerea Lacului Ladoga în Uniunea Sovietică, clădirile mănăstirii de pe insulă au rămas nefolosite, în timp ce pe insulă a fost aşezaţi colonişti laici. Cu timpul, insula a devenit bază militară sovietică. Odată cu slăbirea restricţiilor impuse Bisericii Ortodoxe din Uniunea Sovietică odată cu anii 1980, mănăstirea a fost reactivată în 1989, iar clădirile acesteia au fost restaurate de-a lungul anilor care au urmat.
  
 
Spre sfârşitul anilor 1990, Mănăstirea Valaam a câştigat autoritate jurisdicţională asupra insulei sub Patriarhul [[Alexei al II-lea (Ridiger) al Moscovei|Alexei al II-lea]] şi a încercat să  reîntoarcă insula la starea de izolare spirituală pe care o avusese iniţial. Pe de altă parte, mănăstirea a încercat şi să îşi instituie monopolul asupra dezvoltatei industrii turistice de pe insulă, astfel încât i-a obligat pe mulţi dintre rezidenţii laici ai acesteia să se mute pe continent. După ani de proceduri legale eşuate, mulţi rezidenţi au preferat să plece, renunţând la luptă, astfel încât în prezent au mai rămas doar puţini locuitori laici.
 
Spre sfârşitul anilor 1990, Mănăstirea Valaam a câştigat autoritate jurisdicţională asupra insulei sub Patriarhul [[Alexei al II-lea (Ridiger) al Moscovei|Alexei al II-lea]] şi a încercat să  reîntoarcă insula la starea de izolare spirituală pe care o avusese iniţial. Pe de altă parte, mănăstirea a încercat şi să îşi instituie monopolul asupra dezvoltatei industrii turistice de pe insulă, astfel încât i-a obligat pe mulţi dintre rezidenţii laici ai acesteia să se mute pe continent. După ani de proceduri legale eşuate, mulţi rezidenţi au preferat să plece, renunţând la luptă, astfel încât în prezent au mai rămas doar puţini locuitori laici.

Versiunea de la data 23 noiembrie 2013 09:47

Acest articol necesită îmbunătățiri.
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor corectându-l, aducând informații noi, restructurându-l și/sau aducându-l mai aproape de
standardele de editare OrthodoxWiki.
Mănăstirea Valaam
Mănăstirea Schimbarea la Faţă a Domnului, Valaam
Jurisdicţie Biserica Rusiei
(stavropighie patriarhală)
Tip mănăstire de călugări cu viaţă de obşte
Întemeiere înainte de anul 1600
Superior Stareţ
Arhim. Pancratie (Zherdev)
Marime (aprox.) ~200 călugări
Locaţie Insula Valaam
Limbă liturgică slavonă
Cântarea folosită cântarea rusă
Calendar Iulian
Hramuri Schimbarea la Faţă
Sit web oficial sit web oficial

Mănăstirea Valaam a Schimbării la Faţă a Mântuitorului, cunoscută popular sub numele de Mănăstirea Valaam este o mănăstire din Biserica Ortodoxă Rusă, situată în Karelia din nord-vestul Rusiei, pe insula Valaam din Lacul Ladoga. Mănăstirea a fost un avanpost al propovăduirii Evangheliei din nordul Rusiei. În 1790, dintre vieţuitorii mănăstirii au fost aleşi cei opt misionari care au fost trimişi în Alaska, în nord-vestul Americii de Nord pentru a-i evangheliza pe indigeni, propovăduindu-le creştinismul ortodox. Acest grup de monahi îi cuprindeau şi pe Sfântul Gherman şi Sfântul Iuvenalie.

Istoric

Originile Mănăstirii Valaam nu sunt cunoscute cu certitudine. Situată la frontiera civilizaţiei, mănăstirea a fost atacată şi arsă adesea, zona fiind disputată între suedezi şi ruşi. Dat fiind că mănăstirea nu este menţionată în documente anterioare secolului al XVI-lea, au fost propuse diferite date de întemeiere, situate între secolele al X-lea şi al XV-lea. În tradiţia Bisericii, înfiinţarea Mănăstirii Schimbării la Faţă din Valaam este atribuită Sfinţilor Serghie şi Gherman, care au fost printre primii misionari trimişi în oraşul Novgorod în secolul al X-lea şi care ar fi întemeiat această mănăstire pe Insula Valaam de pe Lacul Ladoga, la nord de Novgorod.

În secolul al XVI-lea, pe măsură ce suedezii îşi extindeau teritoriile spre est, Karelia a devenit un câmp de luptă pentru armatele suedeze şi cele ruseşti. Situată pe lacul Ladoga, Mănăstirea Valaam a fost în mijlocul acestor lupte. În 1578, călugării şi novicii au fost bătuţi până la moarte de suedezii (pe atunci) luterani. După un alt atac, mănăstirea a fost părăsită între anii 1611 şi 1715. Clădirile au fost distruse complet, iar graniţa kareliană dintre ruşi şi suedezi a fost trasată prin lac. De-a lungul secolului al XVIII-lea, mănăstirea şi-a revenit. Au fost restaurate clădirile şi reconstruite pe măsură ce mănăstirea prospera. La începutul secolului al XX-lea, mănăstirea a devenit foarte înstărită, având vreo douăzeci de schituri mici sub ascultarea sa.

În 1793, stareţul Mănăstirii Valaam, Nazarie a fost însărcinat de Ecaterina a II-a să recruteze misionari pentru coloniile ruseşti din Alaska. A fost format un grup de opt călugări care au plecat din Valaam spre Alaska pe 25 decembrie 1793.

În 1809, Suedia a cedat Rusiei Finlanda, care a devenit un Mare Ducat autonom. Deoarece mănăstirea era situată în acest ducat, atunci când Finlanda şi-a câştigat independenţa, în 1917, Valaamul a devenit parte a Bisericii Finlandei, biserică autonomă, parte integrantă a Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol. În timpul Războiului de Iarnă dintre Finlanda şi Uniunea Sovietică din 1940, călugării mănăstirii au fost evacuaţi în Heinavesi, Finlanda. La sfârşitul războiului, frontiera a fost mutată spre apus, astfel încât lacul Ladoga a intrat în componenţa Uniunii Sovietice. Călugării evacuaţi, fiind lipsiţi atunci de posibilitatea de reîntoarcere, au întemeiat Mănăstirea Noul Valaam în Heinavesi. Este singura mănăstire din cadrul Bisericii Finlandei.

Odată cu risipirea comunităţii monahale şi cu includerea Lacului Ladoga în Uniunea Sovietică, clădirile mănăstirii de pe insulă au rămas nefolosite, în timp ce pe insulă a fost aşezaţi colonişti laici. Cu timpul, insula a devenit bază militară sovietică. Odată cu slăbirea restricţiilor impuse Bisericii Ortodoxe din Uniunea Sovietică odată cu anii 1980, mănăstirea a fost reactivată în 1989, iar clădirile acesteia au fost restaurate de-a lungul anilor care au urmat.

Spre sfârşitul anilor 1990, Mănăstirea Valaam a câştigat autoritate jurisdicţională asupra insulei sub Patriarhul Alexei al II-lea şi a încercat să reîntoarcă insula la starea de izolare spirituală pe care o avusese iniţial. Pe de altă parte, mănăstirea a încercat şi să îşi instituie monopolul asupra dezvoltatei industrii turistice de pe insulă, astfel încât i-a obligat pe mulţi dintre rezidenţii laici ai acesteia să se mute pe continent. După ani de proceduri legale eşuate, mulţi rezidenţi au preferat să plece, renunţând la luptă, astfel încât în prezent au mai rămas doar puţini locuitori laici.

Localizare

Regiunea Karelia, nord-vestul Rusiei, insula Valaam, din Lacul Ladoga:

Legături externe

Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Mănăstirea_Valaam_(Rusia)&oldid=36107”