Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea): Diferență între versiuni
(→Surse) |
(→Istoric: completări) |
||
| Linia 20: | Linia 20: | ||
==Istoric== | ==Istoric== | ||
| + | Mănăstirea Bistrița a fost ctitorită de către boierii Craiovești (Barbu, Banul Craiovei și frații săi: Pârvu vornicul, Danciu armașul și Radu postelnicul), fiind ridicată între anii 1492-1494 pe pitoreasca vale a râului cu același nume. | ||
| + | |||
| + | Prima atestare documentară a mănăstirii este un act datat în 16 martie 1494 al lui Vlad Călugărul, voievod al Ţării Româneşti. | ||
| + | |||
| + | Mănăstirea a fost distrusă din temelii de către Mihnea Vodă la 1509. Într-un document al vremii se specifică faptul că Mihnea Vodă, care lupta împotriva Craioveștilor, „''şi mănăstirea lor, carea o făcuse ei pre râul Bistriţii, din temelie o au risipit''”. | ||
| + | |||
| + | A fost refăcută în timpul [[Sfânt]]ului voievod [[Neagoe Basarab]], între 1515 - 1519, tot de către boierii Craiovești (după unii istorici, Neagoe Basarab fiind chiar fiu al marelui vornic Pârvu Craiovescu şi al soţiei acestuia, Neaga<ref>Alexandru D. Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1925</ref>). | ||
==Mănăstirea Bistriţa în prezent== | ==Mănăstirea Bistriţa în prezent== | ||
Versiunea de la data 19 decembrie 2011 19:32
| Mănăstirea Bistriţa | |
| |
| Jurisdicție | Mitropolia Munteniei şi Dobrogei |
| Tip | călugăriţe |
| Înființată | 1490 |
| Ctitori | Marele Ban Barbu Craiovescu |
| Stareț | Mihaela Tamaş |
| Mărime aprox. | 35 călugăriţe |
| Localizare |  satul Bistriţa, comuna Costeşti, judeţul Vâlcea
|
| Limba liturgică | română |
| Cântarea | |
| Schituri, metocuri și chilii | |
| Hramuri | Adormirea Maicii Domnului (15 august) |
| Site web oficial | http://www.arhiram.ro/manastiri/manastirea-bistrita |
Mănăstirea Bistriţa este o mănăstire ortodoxă din România situată în apropierea satului Bistriţa, comuna Costeşti, judeţul Vâlcea, aflată în arhiepiscopia Râmnicului. Este o ctitorie a boierilor Craioveşti, datând din jurul anului 1490, având hramul Adormirea Maicii Domnului.
Este vestită şi prin faptul că aici s-a înfiinţat prima tiparniţă din Ţara Românească, unde s-a tipărit de către călugărul Macarie, în 1508, Liturghierul (în limba slavonă, prima carte tipărită pe pământ românesc.
La Mănăstirea Bistriţa se află moaştele Sf. Cuvios Grigorie Decapolitul.
Istoric
Mănăstirea Bistrița a fost ctitorită de către boierii Craiovești (Barbu, Banul Craiovei și frații săi: Pârvu vornicul, Danciu armașul și Radu postelnicul), fiind ridicată între anii 1492-1494 pe pitoreasca vale a râului cu același nume.
Prima atestare documentară a mănăstirii este un act datat în 16 martie 1494 al lui Vlad Călugărul, voievod al Ţării Româneşti.
Mănăstirea a fost distrusă din temelii de către Mihnea Vodă la 1509. Într-un document al vremii se specifică faptul că Mihnea Vodă, care lupta împotriva Craioveștilor, „şi mănăstirea lor, carea o făcuse ei pre râul Bistriţii, din temelie o au risipit”.
A fost refăcută în timpul Sfântului voievod Neagoe Basarab, între 1515 - 1519, tot de către boierii Craiovești (după unii istorici, Neagoe Basarab fiind chiar fiu al marelui vornic Pârvu Craiovescu şi al soţiei acestuia, Neaga[1]).
Mănăstirea Bistriţa în prezent
Surse
Legături externe
- ↑ Alexandru D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1925
