Vicariatul ortodox de rit apusean

Acest articol necesită îmbunătățiri.
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor corectându-l, aducând informații noi, restructurându-l și/sau aducându-l mai aproape de
standardele de editare OrthodoxWiki.

Vicariatul de Rit Occidental al Arhiepiscopiei Creştine Ortodoxe Antiohiene din America de Nord este un grup de parohii creştine ortodoxe din America de Nord care folosesc urmează cultul de rit occidental. Sunt în jur de 10.000 de credincioşi în vreo douăzeci de parohii, păstorite de episcopi eparhiali locali, dintre care Episcopul Basil (Essey) de Wichita este "episcopul principal."

Istoric

Înainte de înfiinţarea vicariatului

Primele parohii primite în Biserica Ortodoxă sub forma Vicariatului de Rit Occidental nu erau o mişcare nouă, inventată de Patriarhia Antiohiei sau de arhiepiscopia sa din America de Nord, ci era o mişcare care avea deja un istoric în cadrul Ortodoxiei, aşa cum spune Protopopul Paul W.S. Schneirla, vicar general al ritului occidental:

Prima apropiere importantă s-a făcut în secolul al XIX-lea de către un preot romano-catolic, John Joseph Overbeck [sic, referinţă Joseph Julian Overbeck], care a revizuit ritul roman pentru a se încadra în standardele ortodoxe, o operaţie destul de simplă la acea vreme. Propunerea sa a fost acceptată de Sfântul Sinod al ortodox rus iar el a fost încurajat şi sprijinit de ruşi cu pregătire misionară, dar la vremea adormirii sale în primul deceniu al secolului XX, mişcarea sa nu a avut succes iar convertiţii săi au fost absorbiţi în comunităţile bizantine.

La trecerea dintre secole, singurul episcop ortodox din America, viitorul Patriarh al Rusiei Tihon (Belavin) a fost abordat de un grup de episcopalieni care i-au cerut permisiunea să continue să folosească Cartea de rugăciuni obişnuite americană în loc de ritul bizantin. Episcopul Tihon a trimis o petiţie Sfântului Sinod din Moscova care a format o comisie din teologi care să examineze în detaliu şi să revizuiască această carte de rugăciuni (raportul a fost tipărit în Jurnalul Academiei Teologice din St. Petersburg, iar un rezumat în limba engleză a fost publicat în Mesagerul Aamerican Rus, în timp ce o revizuire critică realizată de doi profesori anglicani a apărut sub forma Tract XII al Clubului Alcuin Club. O versiune completă cu note a apărut în Revista Catolică Ortodoxă, o publicaţie a Arhiepiscopiei Ortodoxe).

Mitropolitul Gerassimos (Messerah) de Beirut a primit o mişcare de rit occidental în Anglia înainte de Primul Război Mondial iar Mitropolitul Germanos (Shehadi) a demarat negocieri pentru a primi o mişcare romano-catolică din Mexic în anii 1920, în timp ce era rezident în Statele Unite. Niciunul dintre aceste proiecte nu a dus lo comunităţi continue. Ele sunt prezentate aici pentru a demonstra că ritul occidental ortodox nu este un proiect recent.

Vicariatul de Rit Occidental actual s-a născut odată cu reîntoarcerea a câteva parohii de convertiţi care se plecaseră din eparhia noastră în perioada dificilă a Primului Război Mondial. A fost aprobată de viitorul Patriarh al Alexandriei şi a fost finalizată pe la începutul anilor 1950. Acestea constituie în prezent aproape douăzeci de centre. Nu există slujbe inventate: parohiile folosesc fie forma aprobată pentru Overbeck fie cea pentru Patriarhul Tihon, în prezent un sfânt al Bisericii.[1]

Astfel, într-o oarecare măsură, Arhiepiscopia Antiohiană a "moştenit" parohiile care au format Vicariatul de Rit Occidental.

Înfiinţarea vicariatului

În 31 mai 1958, Patriarhul Alexandru al III-lea (Tahan) al Antiohiei, după consultări cu întâistătătorii celorlalte biserici ortodoxe autocefale, l-a autorizat pe Eminenţa Sa Mitropolitul Antony (Bashir) de New York să înfiinţeze ritul occidental în Arhiepiscopia Creștină Ortodoxă Antiohiană a Americii de Nord. În august acelaşi an, Mitropolitul Antony a emis edictul său de înfiinţare a Vicariatului de Rit Occidental în acea arhiepiscopie.

Viitorul Mitropolit Antony (Bashir) al Arhiepiscopiei Antiohiene Siriene a fost abordat de lideri şi persoane din diferite grupuri ecleziastice. Întotdeauna, el a pus accentul pe investigarea până la capăt a acestor căutători de unitate a Bisericii şi a şi refuzat câţiva. Totuşi, în acelaşi timp, în dorinţa de a extinde şi dezvolta misiunea ortodoxă din America, Mitropolitul Antony a realizat că există sinceri căutători ai adevărului în afara comunităţii Bisericii, care doreau să fie altoiţi pe viţa lui Hristos. După îndelungi meditaţii asupra acestei probleme şi luarea în considerare a lucrării Bisericii şi în alte părţi ale lumii, în special în Franţa, el a ajuns la concluzia că folosirea ritului occidental în America poate facilita reîntoarcerea la Biserică a creştinilor apuseni din America, încă separaţi. El a căutat călăuzire la viitorul Patriarh Alexandru al III-lea al Antiohiei care, în mai 1959, după consultări cu celelalte biserici autocefale i-a dat un răspuns afirmativ. După ce i-a trimis mitropolitului o traducere arabă a faimosului ucaz din 1936 al Patriarhiei Moscovei, Patriarhul Antiohiei l-a autorizat pe Mitropolitul Antony să "faci acelaşi lucru, lăsând zelului tău ortodox şi bunei judecăţi dreptul de a clarifica detaliile din situaţia de la faţa locului."[2]

Primul Vicar General al Vicariatului de Rit Occidental a fost Alexander Turner, care a slujit ca episcop pentru aceste parohii înainte de primirea în Arhiepiscopia Antiohiană.

Vicariatul în prezent

De la înfiinţarea sa în 1958, vicariatul aproape şi-a dublat mărimea şi este în prezent o latură în creştere puternică a misiunii Bisericii din America [3], fiind format din 16 parohii şi 7 misiuni. Din cauza asocierii cu înfiinţarea ritului occidental în America, vicariatul îl consideră pe Sfântul Tihon de Moscova ca sfânt patron.

Comisia

Comisia de rit occidental al Arhiepiscopiei Antiohiene este formată din:

• +Preasfinţitul Episcop Basil, Vicar Arhiepiscopal
• Preacucernicul Părintele Paul W. S. Schneirla, Vicar-General
• Preacucernicul Părintele Edward W. Hughes
• Cucernicul Părintele George Morelli

Legături externe

• Western Rite Vicariate (Archdiocese site)
• Tract 12 from the Alcuin Club