Rai
Raiul (gr. paradeisos, lat. paradisus, sl. rai) este, în sens biblic, "locul" în care locuieşte Dumnezeu (Facerea 3, 8) şi în care a fost aşezat cel dintâi om pentru lucrarea grădinii din mijlocul său (Facerea 2, 8), este locul de unde au fost izgoniţi Adam şi Eva pentru că au mâncat din pomul cunoaşterii Binelui şi Răului şi unde ajung cei drepţi după Judecată şi imediat după moarte.(Lc23.43)
Cuprins
Judecată particulară şi Judecată universală
Îndată după moarte, fiecare suflet este judecat (Lc 23.43) şi aceasta se numeşte judecata particulară. Ea se deosebeşte de Judecata cea de obşte sau universală, care se face cu toţi oamenii, în acelaşi timp, la sfârşitul lumii, după învierea trupurilor.
Raiul urmează după moarte
Că raiul urmează imediat după moarte se vădeşte din cuvintele Mântuitorului aflat pe cruce, adresate răufăcătorului pocăit: ,,Astăzi vei fi cu mine în rai”.(Lc 23.43) În pilda bogatului nemilostiv, bogatul se roagă de Avraam să-l trimită pe Lazăr la cei cinci fraţi ai săi, crezând că dacă s-ar întâmpla să vină cineva din morţi ar crede şi s-ar pocăi şi nu ar ajunge în iad. (Lc 16.19-31)
Persoanele vrednice de rai
Iisus învaţă că cei smeriţi (sărăcia cu duhul înseamnă smerenie), cei ce plâng (ca manifestare a pocăinţei [1]), cei blânzi, cei ce flămânzesc şi însetează de dreptate, cei milostivi, cei curaţi cu inima, cei împăciuitori, cei prigoniţi pentru dreptate, apostolii care vor fi ocărâţi, prigoniţi, bârfiţi cu diverse minciuni, toţi aceştia vor intra în rai după Judecată:
3. Fericiţi cei săraci cu duhul, că a lor este împărăţia cerurilor.
4. Fericiţi cei ce plâng, că aceia se vor mângâia.
5. Fericiţi cei blânzi, că aceia vor moşteni pământul.
6. Fericiţi cei ce flămânzesc şi însetează de dreptate, că aceia se vor sătura.
7. Fericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui.
8. Fericiţi cei curaţi cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu.
9. Fericiţi făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema.
10. Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este împărăţia cerurilor.
11. Fericiţi veţi fi voi când vă vor ocărî şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minţind din pricina Mea.
12. Bucuraţi-vă şi vă veseliţi, că plata voastră multă este în ceruri, că aşa au prigonit pe proorocii cei dinainte de voi. (Mat5.3-12)
În pilda bogatului nemilostiv Lazăr este un om care a primit în viaţa sa pământească pe ,,cele rele” dar care, ajuns în ,,sânul lui Avraam”, este mângâiat (Lc16.26), fiind în rândul celor ce ,,plâng” în timpul vieţii pământeşti, dar care sunt apoi mângâiaţi (Mat5.4)
În general în rai vor ajunge toţi cei care vor fi consideraţi vrednici în urma Judecăţii care va da fiecăruia după faptele sale.(2 Cor 5.10)
Zugrăvirea raiului
Lipsa suferinţelor
Raiul înseamnă absenţa oricăror suferinţe precum spune apostolul Ioan:16. Şi nu vor mai flămânzi, nici nu vor mai înseta, nici nu va mai cădea soarele peste ei şi nici o arşiţă; 17. Căci Mielul, Cel ce stă în mijlocul tronului, îi va paşte pe ei şi-i va duce la izvoarele apelor vieţii şi Dumnezeu va şterge orice lacrimă din ochii lor.(Apoc 7.16-17)
Raiul înseamnă dobândirea vieţii veşnice
În raiul lui Dumnezeu se află Pomul vieţii veşnice, care va fi primit de cel ce va birui (pe Cel Rău, ispitele), arată Hristos:. "Celui ce va birui îi voi da să mănânce din pomul vieţii, care este în raiul lui Dumnezeu" (Apocalipsa 2, 7).
Pregustarea împărăţiei de către Pavel
Apostolul Pavel vorbeşte de faptul că a fost răpit la cer- cu duhul sau cu trupul-şi a auzit ,,cuvinte de nespus, pe care nu se cuvine omului să le grăiască”(2Cor12.1-4)
Între rai şi iad nu există punte de legătură
Cineva care a ajuns în iad nu mai poate ajunge în rai (Lc16.26)
Fericirea celor aflaţi în rai
Apostolul Pavel referindu-se la rai, scrie:"Cele ce ochiul n-a văzut şi urechea n-a auzit, şi la inima omului nu s-au suit, pe acestea le-a gătit Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El"(1 Cor2.9)
Comuniunea cu Hristos, sfinţii, proorocii, cu îngerii şi cu ceilalţi oameni drepţi
În rai vom fi în comuniune cu Hristos (Evrei 12.24, 2 Tim 2.23), cu sfinţii (Mat8.11, Lc16.23) inclusiv proorocii (Lc13.28), cu îngerii (Evrei 12.22), cu duhurile drepţilor (Evrei 12.23). Rugăciunile sfinţilor sunt aduse în faţa lui Dumnezeu(Apoc5.8) Atunci îl vom cunoaşte pe Dumnezeu faţă către faţă, într-un chip deplin, arată apostolul Pavel (1Cor13.12)
Rai înseamnă nu numai sfera şi comuniunea lui Dumnezeu în care se afla omul la începutul creaţiei, ci şi participarea la viaţa dumnezeiască, la sfârşitul creaţiei, adică slava veşnică sau împărăţia lui Dumnezeu. După acest înţeles eshatologic, raiul este echivalent cu "parousia", adică cu prezenţa în persoană a Domnului cel proslăvit (Matei 24, 30; 26, 64; Apocalipsa 1, 7).
Biserica se roagă ca toţi membrii ei să devină "cetăţeni ai raiului".
Note
- ↑ Nu este vorba de un plâns obişnuit, ca urmare a unor suferinţe şi necazuri oarecare, ci este vorba aici de plânsul ca manifestare a pocăinţei. Plângerea este mântuitoare atunci când este o expresie a pocăinţei faţă de păcatele săvârşite
A se vedea şi
Bibliografie
- Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2001, ISBN 973-9332-86-2
- Arhiepiscopia Ortodoxă Romană a Vadului, Feleacului şi Clujului - Învăţătură de credinţă ortodoxă, pag 173-196 Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-8248-43-4
- Carte de învăţătură creştină ortodoxă, pag 69-72, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1978
