Mănăstirea Sf. Sava cel Sfințit (Alexandria, Egipt)
Sfânta Mănăstire patriarhală a Sf. Sava cel Sfinţit din Alexandria, în Egipt, este principala instituţie monastică din Biserica Alexandriei şi adăposteşte birourile Administraţiei Patriarhale. A fost întemeiată în secolul al IV-lea.
Nu trebuie confundată cu Marea Lavră a Sf. Sava din Ţara Sfântă.
Istoric
În Antichitate, înainte ca zona în care se găseşte astăzi mănăstirea să fi devenit creştină, aceste locuri erau închinate cultului păgân al lui Mithra sau al lui Apollon. Spre sfârşitul anilor 310, aici a fost ridicată o biserică creştină închinată Sfinţilor Apostoli sau poate Sf. Apostol şi Evanghelist Marcu. Câţiva ani mai târziu, în jurul bisericii au început să se aşeze mai mulţi monahi care şi-au zidit aici chilii, punând astfel bazele mănăstirii. Când schisma care a afectat Biserica Alexandriei s-a agravat, în secolul al VI-lea, această mănăstire a devenit reşedinţa patriarhului calcedonian al Alexandriei.
Spre jumătatea secolului al VII-lea, mănăstirea a fost distrusă de un cutremur, însa a fost reconstruită cu fonduri oferite pentru pomenirea Sf. Sava de un om bogat din Alexandria, cu numele de Sava. Mănăstirea a fost închinată Sf. Sava cel Sfinţit, despre care se spune că ar fi trăit în Alexandria înainte de a se fi aşezat la mănăstirea pe care a întemeiat-o lângă Ierusalim. [1].
Mănăstirea Sf. Sava a suferit stricăciuni importante ca urmare a atacurilor arabilor în secolul al IX-lea. Lucrările de renovare s-au încheiat în 889, în timpul patriarhatului lui Mihail al II-lea. Mănăstirea a fost reconstruită încă o dată în secolul al XVI-lea, în timpul patriarhului Ioachim I.
În 1652, mănăstirea Sf. Sava a fost atacată şi a fost arsă, împreună cu toţi monahii. Patriarhul Paisie a început să reconstruiască mănăstirea în 1676. La începutul secolului al XIX-lea, mănăstirea a fost salvată de la distrugere de către Napoleon, când Patriarhul Partenie al II-lea a refuzat să cedeze la ameninţările acestuia.
În secolele XIX-XX, clădirile mănăstirii au fost renovate în mai multe rânduri. Până la jumătatea secolului al XX-lea, condiţiile de viaţă din mănăstire se deterioraseră serios. Patriarhul Nicolae al VI-lea a decis să demoleze toate clădirile cu excepţia bisericii şi să construiască un nou complex monastic. Reconstrucţia mănăstirii Sf. Sava cel Sfinţit s-a încheiat în ultimii ani ai secolului XX, în vremea patriarhului Petru al VII-lea.
Pe 18 ianuarie 2010, Patriarhul Teodor al II-lea a inaugurat noul muzeu al mănăstirii Sf. Sava, închinat amintirii predecesorului său, patriarhul Nicolae al VI-lea. Muzeul adăposteşte multe dintre odoarele de preţ ale Patriarhiei Alexandriei, între care mai multe icoane de valoare istorică, publicaţii şi veşminte ale ierarhilor.
De-a lungul anilor, mănăstirea Sf. Sava a funcţionat ca reşedinţă patriarhală; a mai slujit şi drept spital, clinică, adăpost, şcoală, azil pentru săraci, centru de carantină, precum şi ca cimitir pentru patriarhi, membrii clerului, monahi şi laici.
Note
- ↑ Comentariu de IPS Arhiepiscop Hrisostom (Papadopoulos) al Atenei.
Surse
en:Monastery of St. Savvas the Sanctified (Alexandria, Egypt), după:
