Mănăstirea Comana
Puteți da chiar dv. o mână de ajutor completându-l cu informațiile și referințele care lipsesc pentru a-l transforma într-un articol adevărat.
Mănăstirea Comana | |
Jurisdicție | Mitropolia Munteniei şi Dobrogei |
Tip | călugări |
Înființată | 1461 |
Ctitori | Domnii Ţării Româneşti: Vlad Ţepeş Radu Șerban Șerban Cantacuzino |
Stareț | Arhimandrit Mihail Muscariu |
Mărime aprox. | |
Localizare | comuna Comana, judeţul Giurgiu, aprox. 30 km sud de Bucureşti |
Limba liturgică | română |
Cântarea | bizantină |
Schituri, metocuri și chilii | Mironeşti şi „Barbu Bellu” Goștinari |
Hramuri | Sfântul Ierarh Nicolae |
Site web oficial | www.manastireacomana.ro |
Mănăstirea Comana este o mănăstire de călugări situată în comuna Comana (județul Giurgiu), în Episcopia Giurgiului din Mitropolia Munteniei şi Dobrogei.
Este inclusă în Lista monumentelor istorice din România, având codul de clasificare GR-II-a-A-14967.
[1]
Istoric
Mănăstirea Comana a fost ctitorită de Domnul Țării Românești Vlad Țepeș, în anul 1461, ca o mănăstire-cetate. Aceasta s-a ruinat însă până la sfârșitul secolului al XVI-lea.
Spre sfârșitul secolului al XVI-lea, mai exact în 1588, mănăstirea a fost reclădită de boierul Radu Șerban (viitorul Domn al Țării Românești între 1602-1610), fiind folosite însă și unele părți din ruinele vechii mănăstiri, în special zidul de incintă. Biserica mănăstirii, cu hramul Sfântul Ierarh Nicolae, este zugrăvită în 1609 la porunca voievodului Radu Șerban, acesta apărând în tabloul votiv de la intrarea în pronaos împreună cu soția sa Elina și cu insemnele domnești, așa cum o cerea obiceiul ctitoricesc. Pisania din 1609 nu s-a mai păstrat, aceasta fiind înlocuită la refacerea din 1699 – 1700 cu o alta, a strănepotului lui Radu Șerban, Șerban Cantacuzino, care va cinsti cum se cuvine numele străbunicului domnesc, pomenindu-l în înscrisul săpat deasupra intrării lăcașului ca prim ctitor al sfântului lăcaș refăcut.
Note
- ↑ Cultura.ro - Lista monumentelor istorice din România, accesat 14 martie 2014