Mănăstirea Filotheu (Muntele Athos): Diferență între versiuni
m (→Istorie: leg. int.) |
Oql (Discuție | contribuții) m (Corectare diacritice. Actualizare link-uri.) |
||
Linia 1: | Linia 1: | ||
− | [[ | + | [[Imagine:John-Chrysostom-right-hand.jpg|thumb|right|Mâna dreaptă a sfântului [[Ioan Gură de Aur]]]] |
− | [[ | + | [[Imagine:Aaron-Philoteu-Athos.jpg|thumb|right|Profetul Aaron (Vechiul Testament), frescă în exonartexul bisericii principale din [[Mănăstirea Filotheu (Muntele Athos)]].]] |
− | '''Mănăstirea Filotheu''' (sau '''Filoteu''', în greacă: Φιλοθέου) este una din cele douăzeci de mănăstiri din [[Muntele Athos]], situată în sud-estul peninsulei | + | '''Mănăstirea Filotheu''' (sau '''Filoteu''', în greacă: Φιλοθέου) este una din cele douăzeci de mănăstiri din [[Muntele Athos]], situată în sud-estul peninsulei athonite. |
Este pe locul 12 în ierarhia mănăstirilor athonite. Hramul principal al mănăstirii este [[Bunavestire]] ([[25 martie]]). | Este pe locul 12 în ierarhia mănăstirilor athonite. Hramul principal al mănăstirii este [[Bunavestire]] ([[25 martie]]). | ||
Linia 7: | Linia 7: | ||
În 1990, la Filotheu se găseau 79 [[călugăr]]i. | În 1990, la Filotheu se găseau 79 [[călugăr]]i. | ||
− | Are 6 [[Capelă|paraclise]] în interior | + | Are 6 [[Capelă|paraclise]] în interior și 3 în exterior. |
== Istorie == | == Istorie == | ||
− | Conform [[ | + | Conform [[Sfânta Tradiție|tradiției]], mănăstirea Filotheu este o ctitorie antică, din vremea creștinării grecilor. Pirații arabi au jefuit însă de mai multe ori mănăstirea, care a fost un timp abandonată. Mai târziu, a fost rezidită de călugărul Arsenie și [[stareț]]ul Filotheu, de la care își ia numele. |
− | Pe la | + | Pe la 1070–1081 a fost reînnoită de [[Listă a Împăraților Romani de Răsărit|împăratul bizantin]] Nichifor al III-lea ''Botaniates'' (1078–1081), care a împodobit-o cu daruri împărătești. |
În 1492 a fost restaurată de Leontie, regele Serbiei, și fiul său Alexandru. Starețul ei, [[cuvios]]ul Dionisie, din Olimp, fiind amenințat cu moartea de către călugări, toți bulgarii au trebuit să se retragă. | În 1492 a fost restaurată de Leontie, regele Serbiei, și fiul său Alexandru. Starețul ei, [[cuvios]]ul Dionisie, din Olimp, fiind amenințat cu moartea de către călugări, toți bulgarii au trebuit să se retragă. | ||
− | Pe la 1775 o parte din [[chilii]] au ars și au fost rezidite de doamna Maria Procopoaia, din București. | + | Pe la 1775 o parte din [[Chilie|chilii]] au ars și au fost rezidite de doamna Maria Procopoaia, din București. |
− | Vlad | + | Vlad Țepeș, [[Neagoe Basarab]], Radu Paisie, [[Matei Basarab]] cu soția sa, Doamna Elina, au făcut donații importante mănăstirii în decursul istoriei. |
− | ==Relicve | + | ==Relicve și icoane== |
===Icoane=== | ===Icoane=== | ||
− | * | + | * O [[icoană]] făcătoare de minuni, numită ''Glicofilusa'' (zugrăvită, după tradiție, de [[Apostolul Luca]]) care pe vreme împăratul iconoclast Teofil, a fost aruncată în mare, unde a stat multă vreme. Apoi a fost aruncată la mal tocmai în locul unde pe vremuri a fost o capiște a idolilor păgânești. Din locul unde a fost găsită icoana a izvorât [[agheasmă]], care este și astăzi. |
− | * | + | * O altă icoană făcătoare de minuni care se numește ''Gherontissa'' venită de la Nigrita, prin minune. |
− | ===Sfinte | + | ===Sfinte moaște=== |
− | Mănăstirea posedă mai multe sfinte | + | Mănăstirea posedă mai multe sfinte moaște, dintre care: |
− | * piciorul sfântului [[mare mucenic]] [[Pantelimon]], dăruit de împăratul Constantin Paleologul | + | * piciorul sfântului [[Mucenic|mare mucenic]] [[Pantelimon]], dăruit de împăratul Constantin Paleologul |
* o părticică din lemnul Sfintei Cruci | * o părticică din lemnul Sfintei Cruci | ||
* o parte din mâna dreaptă a sfântului [[Ioan Gură de Aur]] | * o parte din mâna dreaptă a sfântului [[Ioan Gură de Aur]] | ||
− | * o bucată dintr-un cui de la [[Crucea Domnului]], dăruit de împăratul Nichifor Botaniatul. | + | * o bucată dintr-un cui de la [[Crucea cea Adevărată|Crucea Domnului]], dăruit de împăratul Nichifor Botaniatul. |
==Sfinți și personalități== | ==Sfinți și personalități== |
Versiunea curentă din 11 ianuarie 2021 07:47
Mănăstirea Filotheu (sau Filoteu, în greacă: Φιλοθέου) este una din cele douăzeci de mănăstiri din Muntele Athos, situată în sud-estul peninsulei athonite.
Este pe locul 12 în ierarhia mănăstirilor athonite. Hramul principal al mănăstirii este Bunavestire (25 martie).
În 1990, la Filotheu se găseau 79 călugări.
Are 6 paraclise în interior și 3 în exterior.
Cuprins
Istorie
Conform tradiției, mănăstirea Filotheu este o ctitorie antică, din vremea creștinării grecilor. Pirații arabi au jefuit însă de mai multe ori mănăstirea, care a fost un timp abandonată. Mai târziu, a fost rezidită de călugărul Arsenie și starețul Filotheu, de la care își ia numele.
Pe la 1070–1081 a fost reînnoită de împăratul bizantin Nichifor al III-lea Botaniates (1078–1081), care a împodobit-o cu daruri împărătești.
În 1492 a fost restaurată de Leontie, regele Serbiei, și fiul său Alexandru. Starețul ei, cuviosul Dionisie, din Olimp, fiind amenințat cu moartea de către călugări, toți bulgarii au trebuit să se retragă.
Pe la 1775 o parte din chilii au ars și au fost rezidite de doamna Maria Procopoaia, din București.
Vlad Țepeș, Neagoe Basarab, Radu Paisie, Matei Basarab cu soția sa, Doamna Elina, au făcut donații importante mănăstirii în decursul istoriei.
Relicve și icoane
Icoane
- O icoană făcătoare de minuni, numită Glicofilusa (zugrăvită, după tradiție, de Apostolul Luca) care pe vreme împăratul iconoclast Teofil, a fost aruncată în mare, unde a stat multă vreme. Apoi a fost aruncată la mal tocmai în locul unde pe vremuri a fost o capiște a idolilor păgânești. Din locul unde a fost găsită icoana a izvorât agheasmă, care este și astăzi.
- O altă icoană făcătoare de minuni care se numește Gherontissa venită de la Nigrita, prin minune.
Sfinte moaște
Mănăstirea posedă mai multe sfinte moaște, dintre care:
- piciorul sfântului mare mucenic Pantelimon, dăruit de împăratul Constantin Paleologul
- o părticică din lemnul Sfintei Cruci
- o parte din mâna dreaptă a sfântului Ioan Gură de Aur
- o bucată dintr-un cui de la Crucea Domnului, dăruit de împăratul Nichifor Botaniatul.
Sfinți și personalități
Legături interne
Legături externe
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Locuri
Categorii > Locuri
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări > Ortodoxia în Grecia > Mănăstiri din Grecia
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări > Ortodoxia în Grecia > Muntele Athos
Categorii > Spiritualitate > Ascetism
Categorii > Spiritualitate > Ascetism
Categorii > Viața Bisericii > Monahism
Categorii > Viața Bisericii > Monahism > Mănăstiri
Categorii > Viața Bisericii > Monahism > Mănăstiri