Alexandru cel Bun: Diferență între versiuni
(→Alexandru cel Bun și Mitropolia Moldovei: ref.) |
m (→Alexandru cel Bun și Mitropolia Moldovei: typo) |
||
Linia 16: | Linia 16: | ||
În timpul lungii domnii a lui Alexandru cel Bun, mănăstirile, ca și curtea domnească, devin centre de răspândire a culturii și a științei de carte. | În timpul lungii domnii a lui Alexandru cel Bun, mănăstirile, ca și curtea domnească, devin centre de răspândire a culturii și a științei de carte. | ||
− | Epoca lui Alexandru cel Bun este marcată și de personalitatea de excepție a lui Grigore Țamblac, călugăr erudit trimis în 1401 de Patriarhul Constantinopolului în Moldova și care a rămas aici mai mulți ani, contribuind la înflorirea vieții culturale. Alexandru cel Bun l-a numit [[stareț]] al [[Mănăstirea Neamț|Mănăstirii Neamț]] și l-a numit „presviter al marii Biserici a Moldovlahiei”. Împreună cu mitropolitul Iosif a organizat Școala Domnească de la Suceava.<ref>[http://bnrm.md/programe/arhiva/2007.01_alexandruCelBun/expozitii.php Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Programe Culturale: Alexandru cel Bun</ref> | + | Epoca lui Alexandru cel Bun este marcată și de personalitatea de excepție a lui Grigore Țamblac, călugăr erudit trimis în 1401 de Patriarhul Constantinopolului în Moldova și care a rămas aici mai mulți ani, contribuind la înflorirea vieții culturale. Alexandru cel Bun l-a numit [[stareț]] al [[Mănăstirea Neamț|Mănăstirii Neamț]] și l-a numit „presviter al marii Biserici a Moldovlahiei”. Împreună cu mitropolitul Iosif a organizat Școala Domnească de la Suceava.<ref>[http://bnrm.md/programe/arhiva/2007.01_alexandruCelBun/expozitii.php Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Programe Culturale: Alexandru cel Bun]</ref> |
==Ctitor de sfinte lăcașuri== | ==Ctitor de sfinte lăcașuri== |
Versiunea de la data 31 martie 2015 18:57
La acest articol se lucrează chiar în acest moment!
Ca o curtoazie față de persoana care dezvoltă acest articol și pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitați să îl editați până la dispariția etichetei. În cazul în care considerați că este necesar, vă recomandăm să contactați editorul prin pagina de discuții a articolului. |
Alexandru cel Bun a fost Domn al Moldovei între anii 1400-1432. A rămas vestit în istorie pentru remarcabila sa operă de organizare politică, administrativă și ecleziastică a Moldovei. A obținut recunoașterea Mitropoliei Moldovei de către Patriarhia Constantinopolului. Alexandru cel Bun a adus de la Cetatea Albă la Suceava moaștele Sfântului Ioan cel Nou. A fost un și un important ctitor de mănăstiri și biserici.
În documentele oficiale emise în vremea sa, Alexandru cel Bun (numit astfel de urmaşi) se intitula: „Io Alexandru Voievod, autocrat al întregii Moldovlahii și al părților de lângă mare”. Dimitrie Cantemir scria despre el că a fost „acela care cel dintâi a făcut cunoscut străinilor numele până atunci puțin știut al moldovenilor”.
Cuprins
Viața
Origini
Alexandru era fiul lui Roman I (domn al Moldovei între anii 1391-1394) și al soției acestuia, Anastasia. Făcea deci parte din dinastia Mușatinilor, primii doi voievozi din această dinastie fiind frații Petru Mușat și Roman I. Lui Roman I i-a succedat la tron fiul său cel mai mare, Ștefan I (1394-1399), apoi alt fiu, Iuga Ologul (1399-1400), ambii dintr-o căsătorie cu o prințesă de origine lituaniană, fiind frați vitregi ai lui Alexandru[1].
Domnia
Alexandru cel Bun și Mitropolia Moldovei
În timpul lungii domnii a lui Alexandru cel Bun, mănăstirile, ca și curtea domnească, devin centre de răspândire a culturii și a științei de carte.
Epoca lui Alexandru cel Bun este marcată și de personalitatea de excepție a lui Grigore Țamblac, călugăr erudit trimis în 1401 de Patriarhul Constantinopolului în Moldova și care a rămas aici mai mulți ani, contribuind la înflorirea vieții culturale. Alexandru cel Bun l-a numit stareț al Mănăstirii Neamț și l-a numit „presviter al marii Biserici a Moldovlahiei”. Împreună cu mitropolitul Iosif a organizat Școala Domnească de la Suceava.[2]
Ctitor de sfinte lăcașuri
Note bibliografice
- ↑ Ștefan S. Gorovei, Întemeierea Moldovei. Probleme controversate, Iași, 1997, pp. 126-137.
- ↑ Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Programe Culturale: Alexandru cel Bun
Legături externe
- Epitrahilul cu chipul lui Alexandru cel Bun, 12 noiembrie 2012, Dumitru Manolache, Ziarul Lumina
- Itinerarii domnești: Alexandru cel Bun, 21 mai 2013, Ciobanu Mihai Anatolii, Historia