Mănăstirea Curtea de Argeș: Diferență între versiuni
(completări) |
(completări şi legături) |
||
| Linia 20: | Linia 20: | ||
==Istoric== | ==Istoric== | ||
| + | Curtea de Argeş are o istorie îndelungată, strâns legată de începuturile organizării statale a Ţării Româneşti. Legenda spune că Negru Vodă, coborând din Făgăraș, ar fi întemeiat această aşezare pe la 1290. Fapt cert este că aici s-a aflat curtea lui Basarab I ''Întemeietorul''; oraşul fiind distrus în timpul atacului maghiar din 1330 (expediţia regelui Carol-Robert de Anjou, încheiată cu înfrângerea de la Posada) curtea voievodală a fost mutată temporar la Câmpulung-Muscel, revenind la Argeş în timpul domniei lui [[Nicolae Alexandru]] (1352 - 1364), fiul şi succesorul lui Basarab I. Acesta a întemeiat în 1359 [[Mitropolia Ungro-Vlahiei]], care îşi avea iniţial reşedinţa la Curtea de Argeş (primul [[mitropolit]] fiind [[Iachint de Vicina]]). Tot în timpul domniei lui Nicolae Alexandru a fost terminată construcţia Bisericii Sf. Nicolae (''Biserica Domnească''), prima necropolă a domnitorilor români dintre Carpaţi şi Dunăre, dar şi Biserica Sân-Nicoară, numită de localnici ''Biserica Sf. Nicolae cel Mic'', despre care se spune că a fost ctitorită de Doamna Margareta (sau Marghita), mama voievodului<ref>Alexandru D. Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1925</ref>. | ||
| + | |||
| + | Chiar şi după mutarea capitalei Ţării Româneşti la Târgovişte (în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân), Curtea de Argeş a rămas un important centru religios şi cultural. | ||
| + | |||
==Mănăstirea Curtea de Argeş în prezent== | ==Mănăstirea Curtea de Argeş în prezent== | ||
| + | |||
| + | ==Note== | ||
| + | <references/> | ||
==Surse== | ==Surse== | ||
Versiunea de la data 2 octombrie 2010 07:15
| La acest articol se lucrează chiar în acest moment!
Ca o curtoazie față de persoana care dezvoltă acest articol și pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitați să îl editați până la dispariția etichetei. În cazul în care considerați că este necesar, vă recomandăm să contactați editorul prin pagina de discuții a articolului. |
| Mănăstirea Curtea de Argeş | |
| |
| Jurisdicție | Mitropolia Munteniei şi Dobrogei |
| Tip | călugări |
| Înființată | 1515 - 1517 |
| Ctitori | Sfântul Voievod Neagoe Basarab |
| Stareț | |
| Mărime aprox. | |
| Localizare |  Oraşul Curtea de Argeş
|
| Limba liturgică | română |
| Cântarea | |
| Schituri, metocuri și chilii | |
| Hramuri | Adormirea Maicii Domnului (15 august) |
| Site web oficial | |
Mănăstirea Curtea de Argeş este o mănăstire din România, situată în oraşul Curtea de Argeş. Printre altele, ansamblul cuprinde biserica episcopală, unul dintre cele mai celebre monumente arhitectonice medievale din Ţara Românească. A fost ctitorită de către Sfântul Voievod Neagoe Basarab între anii 1515 - 1517.
Istoric
Curtea de Argeş are o istorie îndelungată, strâns legată de începuturile organizării statale a Ţării Româneşti. Legenda spune că Negru Vodă, coborând din Făgăraș, ar fi întemeiat această aşezare pe la 1290. Fapt cert este că aici s-a aflat curtea lui Basarab I Întemeietorul; oraşul fiind distrus în timpul atacului maghiar din 1330 (expediţia regelui Carol-Robert de Anjou, încheiată cu înfrângerea de la Posada) curtea voievodală a fost mutată temporar la Câmpulung-Muscel, revenind la Argeş în timpul domniei lui Nicolae Alexandru (1352 - 1364), fiul şi succesorul lui Basarab I. Acesta a întemeiat în 1359 Mitropolia Ungro-Vlahiei, care îşi avea iniţial reşedinţa la Curtea de Argeş (primul mitropolit fiind Iachint de Vicina). Tot în timpul domniei lui Nicolae Alexandru a fost terminată construcţia Bisericii Sf. Nicolae (Biserica Domnească), prima necropolă a domnitorilor români dintre Carpaţi şi Dunăre, dar şi Biserica Sân-Nicoară, numită de localnici Biserica Sf. Nicolae cel Mic, despre care se spune că a fost ctitorită de Doamna Margareta (sau Marghita), mama voievodului[1].
Chiar şi după mutarea capitalei Ţării Româneşti la Târgovişte (în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân), Curtea de Argeş a rămas un important centru religios şi cultural.
Mănăstirea Curtea de Argeş în prezent
Note
- ↑ Alexandru D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1925
Surse
- ro.Wikipedia: Mănăstirea Curtea de Argeş
- Mănăstirea Curtea de Argeş - de arhim. dr. Chesarie Gheorghescu
