Mănăstirea Plătărești: Diferență între versiuni
(→Istoric) |
(→Istoric) |
||
Linia 20: | Linia 20: | ||
==Istoric== | ==Istoric== | ||
Acest sfânt lăcaș a fost ctitorit de [[Matei Basarab]] (domn al Țării Românești între anii 1632-1654), la [[3 aprilie]] 1646, așa cum indică [[Pisanie|pisania]] scrisă în limba română cu caractere chirilice:<ref name=lumina>[https://ziarullumina.ro/societate/reportaj/plataresti-un-loc-trecut-prin-martiriile-multor-vremuri-71235.html Dumitru Manolache, ''Plătăreşti, un loc trecut prin martiriile multor vremuri''], 19 martie 2012, ''Ziarul Lumina'', accesat 31 octombrie 2023</ref> | Acest sfânt lăcaș a fost ctitorit de [[Matei Basarab]] (domn al Țării Românești între anii 1632-1654), la [[3 aprilie]] 1646, așa cum indică [[Pisanie|pisania]] scrisă în limba română cu caractere chirilice:<ref name=lumina>[https://ziarullumina.ro/societate/reportaj/plataresti-un-loc-trecut-prin-martiriile-multor-vremuri-71235.html Dumitru Manolache, ''Plătăreşti, un loc trecut prin martiriile multor vremuri''], 19 martie 2012, ''Ziarul Lumina'', accesat 31 octombrie 2023</ref> | ||
− | :''Cu bună vrerea lui Dumnezeu ridicatu-au această sântă | + | :''Cu bună vrerea lui Dumnezeu ridicatu-au această sântă și dumnezeiască mănăstire din temelie iluminatul Domn Io Matei Basarab Voievod și Doamna Elina, întru lauda Sfântului Slăvit și Mare Mucenic Mercurie, ca să fie pomenit întru veci de veacu la răpaosul sufletelor, întru odihna drepților nesfârșită. Ispravnic au fost Pan Albu Cluceriu; după moartea lui fost-au tatăl lui Pan Mitrea Pitariul; Igumen Vasile, aprilie 3 vleat 7154'' (1646), ''Pisal Pop Gheorghe''. |
− | În 1657, [[diacon]]ul și cărturarul Paul de Alep, secretarul [[patriarh]]ului [[Macarie al III-lea (Zaim) al Antiohiei|Macarie al III-lea al Antiohiei]], relata că Matei Basarab s-a hotărât să ridice această mănăstire după ce ar fi primit sprijinul [[Mercurie|Sfântului Mercurie]] în una dintre bătăliile purtate cu [[Vasile Lupu]].<ref>Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', Tipografia „Neamul Românesc”, Vălenii de Munte, 1908, p. 149</ref> | + | În 1657, [[diacon]]ul și cărturarul Paul de Alep, secretarul [[patriarh]]ului [[Macarie al III-lea (Zaim) al Antiohiei|Macarie al III-lea al Antiohiei]], relata că Matei Basarab s-a hotărât să ridice această mănăstire după ce ar fi primit sprijinul [[Mercurie|Sfântului Mercurie]] în una dintre bătăliile purtate cu [[Vasile Lupu]].<ref>Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', Tipografia „Neamul Românesc”, Vălenii de Munte, 1908, p. 149</ref> Există și ipoteza că mănăstirea ar fi fost înființată în amintirea unei bătălii din 1632 cu tătarii, veniți să-l ajute pe Radu Iliaș, pretendent la domnie.<ref>[https://ziarullumina.ro/societate/reportaj/plataresti-un-loc-trecut-prin-martiriile-multor-vremuri-71235.html Dumitru Manolache, ''Plătăreşti, un loc trecut prin martiriile multor vremuri''], 19 martie 2012, ''Ziarul Lumina'', accesat 6 noiembrie 2023</ref> |
==Arhitectură== | ==Arhitectură== |
Versiunea de la data 6 noiembrie 2023 06:59
La acest articol se lucrează chiar în acest moment!
Ca o curtoazie față de persoana care dezvoltă acest articol și pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitați să îl editați până la dispariția etichetei. În cazul în care considerați că este necesar, vă recomandăm să contactați editorul prin pagina de discuții a articolului. |
Mănăstirea Plătărești | |
Jurisdicție | Episcopia Sloboziei și Călărașilor |
Tip | călugărițe |
Înființată | 3 aprilie 1646 |
Ctitori | Matei Basarab |
Stareț | Stavrofora Varvara Arnăutu[1] |
Mărime aprox. | 10 călugărițe |
Localizare | Comuna Plătărești Județul Călărași |
Limba liturgică | română |
Cântarea | bizantină |
Schituri, metocuri și chilii | |
Hramuri | Sf. Mare Mucenic Mercurie Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul |
Site web oficial | https://sf-esc.ro/ |
Mănăstirea Plătărești este o veche mănăstire ortodoxă din România, ctitorie a lui Matei Basarab, cu hramurile Sf. Mare Mucenic Mercurie și Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul, din comuna Plătărești, județul Călărași. Este situată pe o terasă a râului Dâmbovița, după confluența acestuia cu râul Colentina, la circa 25 de kilometri sud-est de București.
Mănăstirea Plătărești este inclusă, în ansamblul ei, în Lista monumentelor istorice din România, având codul de clasificare CL-II-a-A-14710.[2]
Istoric
Acest sfânt lăcaș a fost ctitorit de Matei Basarab (domn al Țării Românești între anii 1632-1654), la 3 aprilie 1646, așa cum indică pisania scrisă în limba română cu caractere chirilice:[3]
- Cu bună vrerea lui Dumnezeu ridicatu-au această sântă și dumnezeiască mănăstire din temelie iluminatul Domn Io Matei Basarab Voievod și Doamna Elina, întru lauda Sfântului Slăvit și Mare Mucenic Mercurie, ca să fie pomenit întru veci de veacu la răpaosul sufletelor, întru odihna drepților nesfârșită. Ispravnic au fost Pan Albu Cluceriu; după moartea lui fost-au tatăl lui Pan Mitrea Pitariul; Igumen Vasile, aprilie 3 vleat 7154 (1646), Pisal Pop Gheorghe.
În 1657, diaconul și cărturarul Paul de Alep, secretarul patriarhului Macarie al III-lea al Antiohiei, relata că Matei Basarab s-a hotărât să ridice această mănăstire după ce ar fi primit sprijinul Sfântului Mercurie în una dintre bătăliile purtate cu Vasile Lupu.[4] Există și ipoteza că mănăstirea ar fi fost înființată în amintirea unei bătălii din 1632 cu tătarii, veniți să-l ajute pe Radu Iliaș, pretendent la domnie.[5]
Arhitectură
Pictura interioară
Mănăstirea Plătărești în prezent
Note
- ↑ Sfințire de biserică la Mănăstirea Plătărești, 22 aprilie 2013, Basilica.ro, accesat 30 octombrie 2023
- ↑ Lista Monumentelor Istorice 2015 - Județul Călărași, Ministerul Culturii, pag. 920, poziția 234
- ↑ Dumitru Manolache, Plătăreşti, un loc trecut prin martiriile multor vremuri, 19 martie 2012, Ziarul Lumina, accesat 31 octombrie 2023
- ↑ Nicolae Iorga, Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor, Tipografia „Neamul Românesc”, Vălenii de Munte, 1908, p. 149
- ↑ Dumitru Manolache, Plătăreşti, un loc trecut prin martiriile multor vremuri, 19 martie 2012, Ziarul Lumina, accesat 6 noiembrie 2023