Catedrala Ortodoxă din Sibiu: Diferență între versiuni
(→Istoric: completări şi leg. int.) |
(→Istoric: completări şi referinţe) |
||
| Linia 25: | Linia 25: | ||
Ideea construirii unei catedrale ortodoxe la Sibiu i se datorează Sf. [[Ierarh]] [[Andrei Șaguna]] al Ardealului. Într-un memoriu din 12 ianuarie 1850 adresat comisarului imperial Bach, Andrei Șaguna trecea construirea unei catedrale pe primul loc în lista de necesități a eparhiei sale. | Ideea construirii unei catedrale ortodoxe la Sibiu i se datorează Sf. [[Ierarh]] [[Andrei Șaguna]] al Ardealului. Într-un memoriu din 12 ianuarie 1850 adresat comisarului imperial Bach, Andrei Șaguna trecea construirea unei catedrale pe primul loc în lista de necesități a eparhiei sale. | ||
El a fost şi cel care a instituit colecta pentru edificarea catedralei, în urma aprobării dată în anul 1857, de împăratul Franz Joseph I (care a şi donat 1000 de galbeni, fiind astfel printre primii [[ctitor]]i). Până la moartea Sf. Andrei Șaguna (1873) se strânsese o sumă de peste 51.000 de florini, dar lucrările de construcţie tot nu începuseră, datorită refuzului (şi tărăgănărilor) ''Sfatului orăşenesc'' (Consiliul municipal de atunci) de a acorda locul numit „Zoldiș” pentru amplasarea catedralei. | El a fost şi cel care a instituit colecta pentru edificarea catedralei, în urma aprobării dată în anul 1857, de împăratul Franz Joseph I (care a şi donat 1000 de galbeni, fiind astfel printre primii [[ctitor]]i). Până la moartea Sf. Andrei Șaguna (1873) se strânsese o sumă de peste 51.000 de florini, dar lucrările de construcţie tot nu începuseră, datorită refuzului (şi tărăgănărilor) ''Sfatului orăşenesc'' (Consiliul municipal de atunci) de a acorda locul numit „Zoldiș” pentru amplasarea catedralei. | ||
| + | |||
| + | La 21 aprilie 1897, [[Sinod]]ul Arhiepiscopal de la Sibiu a hotărât să rediscute problema construirii catedralei și locul de amplasare a acesteia. S-a renunţat la amplasamentul „Zoldiș”, datorită îndeosebi piedicilor puse de către Sfatul orăşenesc, comisia de analiză recomandând locul din strada Morii nr. 16.<ref>Ciprian Anghel Ștefan, ''Cronologie minimală la lucrările pentru catedrală'', în "Revista Transilvania", editată de Centrul Cultural Interetnic Transilvania, sub autoritatea Consiliului Județean Sibiu, serie nouă, anul XXXV (CXI), nr. 4/2006, p. 5-10.</ref> | ||
==Arhitectonica== | ==Arhitectonica== | ||
Versiunea de la data 23 august 2012 18:39
| La acest articol se lucrează chiar în acest moment!
Ca o curtoazie față de persoana care dezvoltă acest articol și pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitați să îl editați până la dispariția etichetei. În cazul în care considerați că este necesar, vă recomandăm să contactați editorul prin pagina de discuții a articolului. |
| |
| Localizare | Sibiu, str. Mitropoliei nr. 33-35 |
| Jurisdicție | Mitropolia Ardealului |
| Hram | Sfânta Treime |
| Sfințire | 13 mai 1906 |
| Ctitor | Mitropolitul Ioan Mețianu |
| Stil arhitectonic | neo-bizantin |
| Arhitect | Virgil Nagy și Joseph Kammer |
| Pictor | Octavian Smigelschi |
| Suprafață | 53,10 m x 25,40 m |
| Înălțime | 45 m |
| Site oficial | |
Catedrala Ortodoxă din Sibiu (sau Catedrala Mitropolitană) cu hramul „Sfânta Treime” este cel mai mare lăcaş de cult din Sibiu, fiind şi catedrală a Mitropoliei Ardealului. A fost construită între anii 1902-1906, fiind un simbol al municipiului Sibiu. Este inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Sibiu, din anul 2004, cu codul de clasificare SB-II-m-A-12147[1].
Cuprins
Istoric
În secolul al XVIII-lea, la cererea întregului cler ortodox al românilor din Ardeal, Curtea imperială de la Viena i-a îngăduit episcopului ortodox Sofronie Chirilovici să-și mute scaunul episcopal la Sibiu[2]. Episcopii succesori ai lui Sofronie Chirilovici au continuat să-şi aibă reședința la Sibiu.
La jumătatea secolului al XIX-lea, ca urmare a creșterii influenței clerului, a oamenilor de afaceri și a intelectualilor români ortodocşi din Sibiu, s-a simțit necesitatea construirii unui sfânt lăcaş care să îndeplinească rolul de catedrală a Bisericii Ortodoxe din Transilvania.
Ideea construirii unei catedrale ortodoxe la Sibiu i se datorează Sf. Ierarh Andrei Șaguna al Ardealului. Într-un memoriu din 12 ianuarie 1850 adresat comisarului imperial Bach, Andrei Șaguna trecea construirea unei catedrale pe primul loc în lista de necesități a eparhiei sale. El a fost şi cel care a instituit colecta pentru edificarea catedralei, în urma aprobării dată în anul 1857, de împăratul Franz Joseph I (care a şi donat 1000 de galbeni, fiind astfel printre primii ctitori). Până la moartea Sf. Andrei Șaguna (1873) se strânsese o sumă de peste 51.000 de florini, dar lucrările de construcţie tot nu începuseră, datorită refuzului (şi tărăgănărilor) Sfatului orăşenesc (Consiliul municipal de atunci) de a acorda locul numit „Zoldiș” pentru amplasarea catedralei.
La 21 aprilie 1897, Sinodul Arhiepiscopal de la Sibiu a hotărât să rediscute problema construirii catedralei și locul de amplasare a acesteia. S-a renunţat la amplasamentul „Zoldiș”, datorită îndeosebi piedicilor puse de către Sfatul orăşenesc, comisia de analiză recomandând locul din strada Morii nr. 16.[3]
Arhitectonica
Catedrala Ortodoxă din Sibiu în prezent
În perioada păstoririi ÎPS Nicolae Mladin (mitropolit al Ardealului între 1967-1981) au fost executate lucrări de renovare a catedralei. Astfel, a fost înlocuit acoperișul și au fost reparate cele două turle. Şi succesorul acestuia, ÎPS Antonie (Plămădeală) al Ardealului (1982-2005), s-a ocupat de întreținerea și înzestrarea Catedralei[4].
Cu sprijinul financiar al Departamentului Cultelor, în anul 2007 s-a început spălarea și refacerea picturii și confecționarea unui vitraliu monumental în arcada corului.
Note
- ↑ Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2004 - aprobată prin Ordinul nr. 2314/8 iulie 2004 al Ministrului Culturii și Cultelor și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, an 172 (XVI), Nr. 646 bis din 16 iulie 2004.
- ↑ Nicolae Iorga, Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a românilor, Volumul al II-lea, Cartea a III-a, Partea a VIII-a, Cap. III: Biserica neunită și cea d'intâiu organizare a ei, București, 1908, p. 208.
- ↑ Ciprian Anghel Ștefan, Cronologie minimală la lucrările pentru catedrală, în "Revista Transilvania", editată de Centrul Cultural Interetnic Transilvania, sub autoritatea Consiliului Județean Sibiu, serie nouă, anul XXXV (CXI), nr. 4/2006, p. 5-10.
- ↑ Valeria Soroștineanu, Despre catedrala mitropolitană din Sibiu, în „Revista Transilvania”, editată de Centrul Cultural Interetnic Transilvania, sub autoritatea Consiliului Județean Sibiu, serie nouă, anul XXXV (CXI), nr. 4/2006, p. 33-36.
Surse
Legături externe
- Catedrala Ortodoxă: Strada Mitropoliei
- Catedrala Ortodoxă, Sibiu City Hall
