Drosida din Antiohia

St. Drosida, fiica împăratului Traian

Sfânta Drosida era fiica împăratului roman Traian. Prăznuirea ei se face pe 22 martie, împreună cu cele cinci fecioare: Aglaida, Apolinaria, Daria, Mamtuza şi Taisia.

Viaţa

Potrivit tradiţiei bisericeşti creştine, Sfânta Drosida era fiica împăratului roman Traian (98-117 d.Hr.). În anul 99 d.Hr., Traian a reactualizat un decret prin care se interziceau adunările secrete, o formă abilă de a interzice indirect slujbele creştine. În anul 104 a fost emisă o lege împotriva celor care credeau în Hristos şi refuzau cultul împăratului.

Mulţi creştini au suferit mucenicia pentru a fi încălcat aceste legi. Pentru a-i descuraja pe ceilalţi creştini, trupurile acestora erau expuse şi rămâneau neîngropate. Cinci fecioare, pe nume Aglaida, Apolinaria, Daria, Mamtuza şi Taisia se îngrijeau de recuperarea şi îngroparea trupurilor acestor sfinţi. Strângeau în ascuns trupurile lor, le ungeau cu uleiuri parfumate, le înveleau în giulgiuri şi le îngropau în taină. Când Drosida a aflat despre acestea, a părăsit în taină palatul pentru a le ajuta la strângerea şi îngroparea trupurilor mucenicilor creştini.

Adrian, unul din sfetnicii lui Traian era logodit cu Drosida. Pentru a obţine o promvare rapidă, Adrian obţinuse de la Traian permisiunea de a pune soldaţi să păzească trupurile mucenicilor creştini şi să-i aresteze pe toţi cei care încercau să ia trupurile acestora şi să le îngroape. Într-o bună zi, Sfânta Drosida şi cele cinci fecioare au fost prinse de paznici şi aduse înaintea împăratului.

Traian a pus-o pe Drosida sub pază, încercând să o facă să se căiască de cele ce făcuse şi să renunţe la credinţa creştină. Iar pe cele cinci fecioare le-a condamnat să fie aruncate într-un vas mare plin cu aramă topită, până când trupurile lor s-au amestecat cu arama aceea, care a fost apoi folosită pentru marile vase de aramă aşezate în noile băi publice edificate de împărat.

La inaugurarea băilor au luat parte mulţi cetăţeni romani, însă cei care au încercat să intre în baie au căzut morţi pe loc. Crezând că la mijloc era vreo vrajă făcută de creştini, preoţii păgâni i-au recomandat împăratului să înlăture din băi vasele din aramă cu care erau amestecate trupurile celor cinci fecioare.

Pentru a necinsti numele celor cinci fecioare şi a arăta că nu se temea de puterea Dumnezeului creştinilor, împăratul a poruncit atunci ca din arama folosită la aceste vase să se facă cinci statui de femei, cu chipurile celor cinci fecioare, pe care le-a aşezat la intrarea în noile băi publice.

După aşezarea statuilor la locurile poruncite de împărat, Traian a visat o grădină şi cinci mieluşele curate care păsteau acolo. În vis, i s-a arătat un păstor care, cu glas înfricoşător, i-a arătat că fecioarele pe care el încercase să le necinstească astfel, au ajuns în grădina Raiului, alături de Domnul Iisus Hristos, Bunul Păstor pe care L-au urmat. Şi acel păstor i-a mai zis în vis că în curând celor cinci avea să li se alăture şi fiica lui, Drosida.

Trezindu-se, mânios, împăratul a poruncit să se facă focuri mari în toate colţurile oraşului, chemându-i pe toţi creştinii din cetate să se înfăţişeze de bunăvoie pentru a fi arşi în foc. Mulţi creştini au mers de bunăvoie la moarte.

Auzind acestea, Sfânta Drosida şi-a dorit să le urmeze exemplul şi ea. Rugându-se ea să fie eliberată, rugăciunile ei au fost ascultate şi, într-o seară, când gărzile au adormit, Sfânta Drosida a ieşit în taină din palat şi s-a îndreptat spre cuptoarele pregătite pentru sfinţii mucenici creştini.

Temându-se însă că nu era pregătită să primească mucenicia, pentru că nu era botezată, şi neştiind ce să facă, ea s-a rugat fierbinte lui Dumnezeu, apoi s-a botezat singură, în numele Sfintei Treimi şi s-a uns cu mirul pe care îl adusese cu ea. Sfânta s-a ascuns vreme de şapte zile, stăruind în post şi rugăciune. În această stare a fost găsită de nişte creştini, cărora le-a povestit cele petrecute cu ea. În a opta zi, Sfânta Drosida a mers şi s-a aruncat ea însăşi în cuptorul de foc pregătit creştinilor, primind astfel moartea mucenicească. Potrivit altor relatări, rugându-se lui Dumnezeu să o lumineze cu privire la cele pe care trebuia să le facă mai departe, ea a trecut la Domnul cu pace.

Surse

OrthodoxWiki:Drosis of Antioch, după:

• Patrologia Orientalis, Tome XXII Fascicule 2, No. 108. « Les Homélies Cathédrales de Sévère d’Antioche», Homélie C, pp. 230 – 248.

• Sf. Nicolae Velimirovici, Proloagele de la Ohrida, trad. eng. de Monahia Maria, partea 1, Lazarica Press, 1985

• St. Drosis, the Daughter of Emperor Trajan (Arhiepiscopia Antiohiană Autonomă Creştin-Ortodoxă din America de Nord.

• George Poulos. March 22: Saint Drosis. In: Orthodox Saints: Spirtual Profiles for Modern Man January 1 to March 31. Vol. 1. Holy Cross Orthodox Press, Brookline, 1990. pp.255-256.

În limba greacă

• CΥΝΑΞΑΡΙCΤΗC ΤΩΝ ΔΩΔΕΚΑ ΜΗΝΩΝ ΤΟΥ ΕΝΙΑΥΤΟΥ. ΤΟΜΟC ΤΕΤΑΡΤΟC ΜΑΡΤΙΟC-ΑΠΡΙΛΙΟC. ΕΚΔΟCΕΙC ΟΡΘΟΔΟΞΟΥ ΚΥΨCΕΛΗC.

Legături externe

• Sinaxar 22 Martie, Sf. Drosida
• Vieţile Sfinţilor, 22 martie, Sf. Drosida, fiica împăratului Traian şi cele împreună cu dânsa