4 modificări
Modificări
fără descrierea modificării
Arhitectura si bogata plastica decorativa exterioara adauga monumentului o maretie impunatoare. Un soclu, cu doua largiri succesive formeaza postamentul puternic din blocuri mari din piatra de talie, deasupra caruia se inalta peretii ziditi pana la doua treimi din inaltime cu bolovani de rau si piatra mai marunta. De la acest nivel pana la cornisa de piatra de sub streasina, paramentul este lucrat in zidarie de caramida. Pe portiunea aceasta a paramentului sunt doua randuri de ocnite - cele de jos, mai mari, iar cele de sus, mai mici - deasupra carora se desfasoara o bogata friza de ceramica smaltuita, compusa din discuri, romburi si triunghiuri impodobite cu motive vegetale si geometrice. La elementele de policromie ale fatadelor se adauga braiele si pilastri de caramida smaltuita dispuse in campul zidariei, atat in frize care inconjoara monumentul cat si in forma de colonete, precum si picturile in fresca ce se mai pastreaza in unele ocnite. Fatadele absidelor, in partea lor inferioara, sunt decorate cu firide alungite pana la soclu. Cunoscutele contraforturi ale arhitecturii moldovenesti sunt oranduite simetric in jurul monumentului: doua dispuse in unghiurile vestice si cate unul de o parte si de alta in dreptul arcului median al pronaosului, in dreptul incaperii mormintelor si in dreptul proscomidiarului si diaconicului si, in sfarsit, unul mic in axul absidei rasaritene. Ferestrele prin care patrunde lumina in camera mormintelor, naos si altarul bisericii, in decursul timpului, au fost largite si marite, dar cu prilejul lucrarilor de restaurare din 1958-1961 li s-a dat forma originara. Turla, de forma octogonala, cu patru ferestre si patru contraforturi, se inalta pe doua baze suprapuse, prima cu opt laturi iar a doua de forma stelata cu opt varfuri. Atat bazele cat si fatadele turlei sunt decorate cu ocnite, firide, discuri si caramizi smaltuite.
Pana la inceputul veacului al XIX-lea, incaperea mormintelor era separata de naos printr-un perete, dupa suprimarea acestuia a fost construit un arc dublu. Naosul prelungit in forma unui dreptunghi largit prin absidele laterale semicirculare este incoronat de turla cladita pe doua randuri de arcuri oblice. Biserica este terminata spre rasarit cu absida altarului de forma semicirculara, despartita de naos prin catapeteasma sculptata si aurita la inceputul veacului al XIX-lea in stil baroc. Spre nord si sud sunt inscrise in grosimea zidului proscomidiarul si diaconicul care printr-o usa este legat de cladirea adaugata a vesmantarului. In biserica Inaltarea Domnului din Manastirea Neamt si in preajma ei sunt mai multe morminte in care odihnesc oameni de seama din trecutul mai indepartat ori mai apropiat al poporului nostru. Astfel, in pridvor se gasesc: lespedea funerara a Mitropolitului Teoctist al II-lea care a sfintit biserica in anul 1497, si lespedea lui Micota, parcalab de Neamt, care a murit in anul 1495; tot in aceasta incapere se afla mormantul Mitropolitului Calinic Miclescu - in acelasi mormant s-ar afla si osemintele Mitropolitului Sofronie Miclescu - si a unor episcopi si stareti. In pronaos se afla mormantul Episcopului Pavel al Romanului (+1632) si ale unor schimonahi, iar in incaperea mormintelor, mormantul lui Stefan Voievod fiul lui Alexandru cel Bun (+1447) si al vestitului staret Paisie Velicicovschi (1794).