Casiana Imnografa: Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m (→‎Istoric)
m (fix leg.int. Teodora)
Linia 9: Linia 9:
 
<br />"-Kαι εκ γυναικός τα κρείττω." (''Kaí ek gynaikós tá kreíttō'')</blockquote>
 
<br />"-Kαι εκ γυναικός τα κρείττω." (''Kaí ek gynaikós tá kreíttō'')</blockquote>
  
−
Rănit în orgoliul său de replica severă a Casianei, Teofil s-a răzgândit şi a ales-o drept soaţă pe [[Teodora (împărăteasa din secolul al IX-lea)|Teodora]].
+
Rănit în orgoliul său de replica severă a Casianei, Teofil s-a răzgândit şi a ales-o drept soaţă pe [[Teodora a II-a|Teodora]].
  
 
Următoarele informaţii despre Casiana datează de mai târziu. Astfel, ştim că ea a întemeiat în anul 843 o [[mănăstire]] de călugăriţe în partea de vest a Constantinopolului, lângă Zidurile lui Constantin, devenind şi prima [[stareţ]]ă a acesteia. <ref>[http://home.infionline.net/~ddisse/kassia.html "Other Women's Voices"]</ref> Deşi mulţi cercetători atribuie intrarea ei în monahism amărăciunii datorate faptului că nu reuşise să se mărite cu Teofil şi să devină împărăteasă, o scrisoare provenind de la Sf. [[Teodor Studitul]] pare să indice că aceasta avea şi alte motive pentru a alege viaţa [[monahism|călugărească]]. Astfel, ea a avut relaţii strânse cu apropiata [[Mănăstirea Studion|Mănăstire Studion]] care avea să joace un rol crucial în reeditarea cărţilor liturgice bizantine în secolele IX-X şi care a permis astfel supravieţuirea operei Casianei (Kurt Sherry, p. 56).  
 
Următoarele informaţii despre Casiana datează de mai târziu. Astfel, ştim că ea a întemeiat în anul 843 o [[mănăstire]] de călugăriţe în partea de vest a Constantinopolului, lângă Zidurile lui Constantin, devenind şi prima [[stareţ]]ă a acesteia. <ref>[http://home.infionline.net/~ddisse/kassia.html "Other Women's Voices"]</ref> Deşi mulţi cercetători atribuie intrarea ei în monahism amărăciunii datorate faptului că nu reuşise să se mărite cu Teofil şi să devină împărăteasă, o scrisoare provenind de la Sf. [[Teodor Studitul]] pare să indice că aceasta avea şi alte motive pentru a alege viaţa [[monahism|călugărească]]. Astfel, ea a avut relaţii strânse cu apropiata [[Mănăstirea Studion|Mănăstire Studion]] care avea să joace un rol crucial în reeditarea cărţilor liturgice bizantine în secolele IX-X şi care a permis astfel supravieţuirea operei Casianei (Kurt Sherry, p. 56).  

Versiunea de la data 27 ianuarie 2011 18:48

Sf. Casiana Imnografa

Sfânta Casiana Imnografa [1] a fost o cuvioasă stareţă de mănăstire, poetă, compozitoare de cântări bisericeşti. Biserica Ortodoxă o prăznuieşte pe 7 septembrie.

Istoric

Casiana este una dintre primii compozitori de la care ni s-au păstrat partituri care pot fi citite şi interpretate de cercetătorii moderni. Ni s-au păstrat aproximativ cincizeci de cântări alcătuite de ea, dintre care douăzeci şi trei sunt incluse în cărţile liturgice ale Bisericii Ortodoxe. Numărul lor real este greu de estimat exact, întrucât multe cântări sunt atribuite unor autori diferiţi în diferite manuscrise şi multe sunt tratate drept cântări anonime. Pe lângă acestea, ni s-au mai păstrat circa 789 dintre versurile ei ne-liturgice. Multe dintre acestea sunt epigrame sau aforisme numite „versuri gnomice, ca de exemplu:

Urăsc bogatul ce se vaită de parc-ar fi sărac.
Imnografa Casiana s-a născut cândva între anii 805-810 la Constantinopol, într-o familie înstărită [2]. Credcând, ea s-a arătat a fi minunat de frumoasă şi de inteligentă. Trei cronicari bizantini, Simeon Metafrastul, Gheorghe Monahul (cel ce semnează Gheorge Păcătosul) şi Leon Grămăticul afirmă că aceasta a participat la o „înfăţişare a mireselor” [3] organizată pentru tânărul Teofil Iconoclastul de mama lui vitregă, Împărăteasa-Mamă Eufrosina. Captivat de frumuseţea Casianei, tânărul împărat s-a apropiat de ea şi i-a zis: "Prin femeie [au intrat în lume] cele josnice", făcând aluzie la păcat şi la suferinţa care la care a dus păcatul Evei. Casiana a răspuns prompt: "Şi prin femeie [au venit şi] cele mai alese", trimiţând astfel la nădejdea de mântuire adusă în lume de întruparea lui Hristos prin Născătoarea de Dumnezeu. Potrivit tradiţiei, în limba greacă replicile au fost:
"-Εκ γυναικός τα χείρω." (Ek gynaikós tá cheírō)
"-Kαι εκ γυναικός τα κρείττω." (Kaí ek gynaikós tá kreíttō)

Rănit în orgoliul său de replica severă a Casianei, Teofil s-a răzgândit şi a ales-o drept soaţă pe Teodora.

Următoarele informaţii despre Casiana datează de mai târziu. Astfel, ştim că ea a întemeiat în anul 843 o mănăstire de călugăriţe în partea de vest a Constantinopolului, lângă Zidurile lui Constantin, devenind şi prima stareţă a acesteia. [4] Deşi mulţi cercetători atribuie intrarea ei în monahism amărăciunii datorate faptului că nu reuşise să se mărite cu Teofil şi să devină împărăteasă, o scrisoare provenind de la Sf. Teodor Studitul pare să indice că aceasta avea şi alte motive pentru a alege viaţa călugărească. Astfel, ea a avut relaţii strânse cu apropiata Mănăstire Studion care avea să joace un rol crucial în reeditarea cărţilor liturgice bizantine în secolele IX-X şi care a permis astfel supravieţuirea operei Casianei (Kurt Sherry, p. 56).

Casiana a scris multe cântări liturgice, dintre care cea mai cunoscută este cea care-i poartă numele, anume Cântarea Casianei, sung every Vinerea Mare (ziua liturgică; este de fapt cântată în seara din Joia Mare).

A se vedea şi

References

  1. ↑ Cunoscută şi drept Casiani, Casia, Icasia sau Eikasia.
  2. ↑ Touliatos, Grove online.
  3. ↑ Practica înfăţişării celor mai alese fecioare nubile înaintea împăratului sau a prinţilor a fost uneori folosită în Imperiul Bizantin pentru alegerea mireselor imperiale. Prinţul sau împăratul îşi desemna aleasa înmânându-i un măr de aur.
  4. ↑ "Other Women's Voices"

Sursa

Alte surse

Adus de la „https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Casiana_Imnografa&oldid=21923”