Mănăstirea Sf. Ioan Botezătorul (Maldon, Essex): Diferență între versiuni

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
m (Vieţuitori vestiţi)
m (Eliminare informații incorecte)
 
Linia 64: Linia 64:
 
==Vieţuitori vestiţi==
 
==Vieţuitori vestiţi==
 
*Stareţul Sofronie, întâiul [[Egumen]], 1959-1993.
 
*Stareţul Sofronie, întâiul [[Egumen]], 1959-1993.
*Arhimandritul Chiril, al doilea egumen, 1993-2019, ucenic al Stareţului Sofronie timp de 27 de ani în [[Mănăstirea Sf. Panteleimon (Athos)|Mănăstirea Sf. Panteleimon]], [[Muntele Athos|Sfântul Munte]].  
+
*Arhimandritul Chiril, al doilea egumen, 1993-2019.  
 
*Arhimandritul [[Zaharia (Zaharou)|Zaharia]]
 
*Arhimandritul [[Zaharia (Zaharou)|Zaharia]]
 
*Arhimandritul [[Nicolae (Saharov)|Nicolae V. Saharov]], nepot al Stareţului Sofronie, autorul cărţii ''I Love Therefore I Am'' (''Iubesc, deci exist'').
 
*Arhimandritul [[Nicolae (Saharov)|Nicolae V. Saharov]], nepot al Stareţului Sofronie, autorul cărţii ''I Love Therefore I Am'' (''Iubesc, deci exist'').

Versiunea curentă din 2 februarie 2021 00:06

Mănăstirea Stavropighie Patriarhală a Sfântului Ioan Botezătorul
Jurisdicţie Constantinopol
Tip Mănăstire stavropighială dublă (mixtă)
Întemeiere 1959
Superior Arhimandritul Petru
Marime (aprox.) 25 monahi
Locaţie Tolleshunt Knights, Maldon, Essex, England
Limbă liturgică Engleză, slavonă şi greacă
Cântarea folosită Cântarea rusească şi Cântarea bizantină
Calendar iulian revizuit
Hramuri Sf. Ioan Botezătorul
Sit web oficial necunoscut

Mănăstirea Stavropighie Patriarhală a Sf. Ioan Botezătorul este o obşte monahală de bărbaţi şi de femei, direct sub omoforul Patriarhiei Ecumenice. Este situată în Tolleshunt Knights, Maldon, Essex, Anglia.

Obştea a fost întemeiată în 1959 de Stareţul Sofronie (Saharov), sub jurisdicţia Înalt Preasfinţitului Antonie (Bloom) al Surojului, Mitropolit al Surojului şi episcopul rus întâi-stătător al Angliei, cu şase monahi de naţionalităţi diferite; la scurtă vreme, în 1965, Mănăstirea a trecut sub jurisdicţia directă a Patriarhiei Ecumenice.

Obştea este alcătuită din bărbaţi şi femei ce vieţuiesc, după tradiţia monastică, o viaţă de rugăciune, centrată pe Hristos. Astăzi, marea parte a obştii o constituie maicile (~15-20), numărul călugărilor fiind mai mic. Din 2019, egumen al mănăstirii este Arhimandritul Petru (Vryzas).


Viaţa de zi cu zi

Când a întemeiat mănăstirea, Stareţul Sofronie a vrut să se asigure că obştea sa va urma nu doar canoanele exterioare, ci se va concentra pe nevoinţa lăuntrică. Tipicul mănăstirii, constând din repetarea Rugăciunii lui Iisus timp de aproximativ 4 ore pe zi şi din slujirea Dumnezeieştii Liturghii de trei sau patru ori pe săptămână este inspirat din experienţa Stareţului Sofronie în pustia athonită, găsindu-şi precedent în practica schiturilor athonite, la Sf. Nicodim Aghioritul şi la Sf. Paisie Velicikovski.

O altă latură distinctivă a acestei mănăstiri o constituie obştea dublă, alcătuită atât din monahi cât şi din monahii. Este un lucru rar, însă nu ceva nemaiîntâlnit în monahismul ortodox.

Istoria

Mănăstirea Stavropighie Patriarhală a Sf. Ioan Botezătorul îşi are începuturile, în mare măsură, în persoana Stareţului Sofronie. După plecarea sa din Sfântul Munte şi mutarea ulterioară la Paris, el a vieţuit într-un azil rusesc, ajutându-l pe preotul de acolo. La scurtă vreme, doi tineri l-au căutat pe Stareţul Sofronie, dorind să intre în viaţa monahală. Li s-a îngăduit să trăiască la azil, folosind rostirea Rugăciunii lui Iisus în lipsa cărţilor liturgice şi mâncând hrana rămasă de la locatarii azilului. În această perioadă, vieţuiau la azilul de bătrâni şi câteva monahii.

În 1958, Stareţul Sofronie avea în jurul său şase oameni ce căutau să ducă o viaţă călugărească. Dându-şi seama că această situaţie nu putea continua, a mers în Tolleshunt Knights, Maldon, Essex, Anglia, pentru a vizita o proprietate; în primăvara lui 1959, acolo s-a întemeiat noua obşte a Sf. Ioan Botezătorul, sub omoforul Mitropolitului Antonie. Mănăstirea a avut încă de la început şi călugări, şi maici, din pricina neputinţei Stareţului Sofronie de a călăuzi două obşti separate.

Mănăstirea Sf. Ioan Botezătorul a trecut în 1959 sub omoforul Patriarhiei Ecumenice, devenind mănăstire patriarhală; mai târziu, ea va primi şi titlul de stavropighie.

Adormirea Stareţului Sofronie

Mănăstirea a fost înştiinţată că singura posibilitate de a îngropa persoane pe pământurile ei era de a construi o criptă subterană; au început lucrările la aceasta, Stareţul Sofronie spunând că nu va muri până ce mormântul nu va fi gata. Apoi, spunându-i-se că data preconizată de încheiere a lucrărilor este 12 iulie, Stareţul Sofronie a zis: "sunt gata". În data de 11, Stareţul Sofronie a murit; pe 14 a avut loc înmormântarea, la care au luat parte monahi din întreaga lume. Maica Elisaveta, monahia cea mai în vârstă, a murit la scurtă vreme, pe data de 14. Acest lucru s-a petrecut potrivit cuvintelor Stareţului Sofronie, că el va muri cel dintâi, iar ea va muri după scurtă vreme.

Programul de slujbe

Sâmbătă: 7:00 - Ceasurile şi Dumnezeiasca Liturghie

17:00-21:00 - Priveghere

Duminică: 10:15 - Ceasurile şi Dumnezeiasca Liturghie

15:00 - Vecernia şi Paraclisul, urmate de predici şi cateheze în greacă şi engleză

Zilnic': 6.00-8:30 şi 17:30-20:00 - Rostirea Rugăciunii lui Iisus

Marţi: 7:00 - Ceasurile şi Dumnezeiasca Liturghie

Praznice: Priveghere în seara zilei de dinainte; Ceasurile şi Dumnezeiasca Liturghie dimineaţa.

Editarea de carte

Unul din factorii care au determinat plecarea Stareţului Sofronie în Franţa a fost dorinţa de a publica cărţile Sf. Siluan; atunci când Stareţul Sofronie s-a mutat în Anglia, mănăstirea a devenit editorul acestor cărţi. În 1973, a fost publicată o traducere mai completă a vieţii Sf. Siluan, sub titlul Monk of Mt Athos; ea a fost urmată în 1975 de Wisdom of Mt Athos, o compilaţie a scrierilor Sf. Siluan. După aceste cărţi, Stareţul Sofronie a început să publice cărţile sale, începând cu His Life is Mine în 1977 şi apoi We Shall See Him As He Is în 1985. În 1987, Sfântul Sinod al Patriarhiei Ecumenice l-a proslăvit pe Sf. Siluan Athonitul.

Cărţi publicate de mănăstire

  • Monk of Mt Athos, de Arhimandritul Sofronie (Saharov), 1973.
  • Wisdom of Mt Athos, de Arhimandritul Sofronie (Saharov), 1975.
  • His Life is Mine, de Arhimandritul Sofronie (Saharov), 1977.
  • We Shall See Him As He Is, de Arhimandritul Sofronie (Saharov), 1985.
  • Service of Our Father among the Saints Nectarius: Bishop of Pentapolis, de Gherasim Mikraghiannanitul
  • Conversations with Children: Communicating our Faith, de Maica Magdalina, 2001.

Vieţuitori vestiţi

  • Stareţul Sofronie, întâiul Egumen, 1959-1993.
  • Arhimandritul Chiril, al doilea egumen, 1993-2019.
  • Arhimandritul Zaharia
  • Arhimandritul Nicolae V. Saharov, nepot al Stareţului Sofronie, autorul cărţii I Love Therefore I Am (Iubesc, deci exist).
  • Maica Magdalena, conferenţiar renumit, autoare a cărţilor Children in the Church Today (Sfaturi pentru o educaţie ortodoxă a copiilor de azi) & Conversations with Children: Communicating our Faith (Cum să comunicăm copiilor credinţa ortodoxă. Convorbiri, reflecţii şi alte sfaturi) [1], [2]
  • Maica Maria, iconograf în mozaic. [3]
  • Ieromonahul Rafail, fiu al cunoscutului filosof român Constantin Noica (din 1993, retras în România).

Bibliografie

  • Iubesc, deci exist, de Ierom. Nicolae V. Saharov.

Legături externe

În limba engleză: