Stâlpnic: Diferență între versiuni
RappY (Discuție | contribuții) m (Adăugare legătură) |
|||
(Nu s-au afișat 8 versiuni intermediare efectuate de alți 4 utilizatori) | |||
Linia 1: | Linia 1: | ||
− | '''Stâlpnicii''' sunt acei | + | '''Stâlpnicii''' sunt acei [[Ascet|asceți]] care trăiesc în izolare de lume în vârful unui stâlp / coloană (gr. ''stylos''), într-un spațiu strâmt fără acoperiș. Aici, ascetul stâlpnic poate sta doar în picioare sau îngenunchiat (nu are loc pentru a se alungi), în bătaia soarelui, a vânturilor, a ploii, și sub privirile oricărui trecător. Mâncarea stâlpnicului este doar aceea pe care oamenii vor să i-o urce, cu ajutorul unei scări sau a unei frânghii. |
− | Această formă de ascetism a apărut în Siria, în prima jumătate a secolului al V-lea, | + | [[Image:Symeon the Stylite.jpg|right|frame|Sfântul Simeon Stâlpnicul]]Această formă de ascetism a apărut în Siria, în prima jumătate a secolului al V-lea, și cel mai cunoscut practicant al ei este sfântul [[Simeon Stâlpnicul]] (+459). |
+ | |||
+ | În [[limba română]] contemporană uneori se foloseşte pentru "stâlpnic" neologismul "stilit / stilitul / stiliți /stiliții". | ||
+ | |||
+ | ==Stâlpnici cunoscuți== | ||
+ | * Sfântul [[Simeon Stâlpnicul]] (389-459), a cărui [[prăznuire]] se face la [[1 septembrie]] | ||
+ | * Sfântul [[Daniil Stâlpnicul]] (409-493), [[ucenic]] al sfântului Simeon Stâlpnicul, și a cărui prăznuire se face la [[11 decembrie]] | ||
+ | * Sfântul [[Simeon Noul Stâlpnic]] de la Muntele Minunat (+592), a cărui prăznuire se face la [[24 mai]] | ||
+ | * Sfântul [[Alipie Stâlpnicul]] (sec. 7-8), a cărui prăznuire se face la [[26 noiembrie]] | ||
+ | * Sfântul [[Lazăr Stâlpnicul]] (968-1054), a cărui prăznuire se face la [[8 noiembrie]] | ||
+ | * [[Cuvios|Cuvioșii]] stâlpnici Simeon (prăznuit la [[26 iulie]]) și Iulian din Cilicia, care au trăit în secolul al VI-lea și sunt pomeniți de [[Ioan Moshu]] în ''Limonariu'', capitolele 57 și 58. | ||
+ | |||
+ | ==Surse== | ||
+ | *Léonide Ouspensky, [[Vladimir Lossky]], ''Le sens des icônes'', Cerf, Paris, 2003 | ||
+ | *[[:en:Symeon the Stylite]] | ||
+ | |||
+ | [[Categorie:Sfinți]] | ||
+ | [[Categorie:Spiritualitate]] | ||
+ | [[Categorie:Stâlpnici]] | ||
+ | |||
+ | [[en:Stylite]] |
Versiunea curentă din 6 februarie 2024 00:04
Stâlpnicii sunt acei asceți care trăiesc în izolare de lume în vârful unui stâlp / coloană (gr. stylos), într-un spațiu strâmt fără acoperiș. Aici, ascetul stâlpnic poate sta doar în picioare sau îngenunchiat (nu are loc pentru a se alungi), în bătaia soarelui, a vânturilor, a ploii, și sub privirile oricărui trecător. Mâncarea stâlpnicului este doar aceea pe care oamenii vor să i-o urce, cu ajutorul unei scări sau a unei frânghii.
Această formă de ascetism a apărut în Siria, în prima jumătate a secolului al V-lea, și cel mai cunoscut practicant al ei este sfântul Simeon Stâlpnicul (+459).În limba română contemporană uneori se foloseşte pentru "stâlpnic" neologismul "stilit / stilitul / stiliți /stiliții".
Stâlpnici cunoscuți
- Sfântul Simeon Stâlpnicul (389-459), a cărui prăznuire se face la 1 septembrie
- Sfântul Daniil Stâlpnicul (409-493), ucenic al sfântului Simeon Stâlpnicul, și a cărui prăznuire se face la 11 decembrie
- Sfântul Simeon Noul Stâlpnic de la Muntele Minunat (+592), a cărui prăznuire se face la 24 mai
- Sfântul Alipie Stâlpnicul (sec. 7-8), a cărui prăznuire se face la 26 noiembrie
- Sfântul Lazăr Stâlpnicul (968-1054), a cărui prăznuire se face la 8 noiembrie
- Cuvioșii stâlpnici Simeon (prăznuit la 26 iulie) și Iulian din Cilicia, care au trăit în secolul al VI-lea și sunt pomeniți de Ioan Moshu în Limonariu, capitolele 57 și 58.
Surse
- Léonide Ouspensky, Vladimir Lossky, Le sens des icônes, Cerf, Paris, 2003
- en:Symeon the Stylite