Teodor Studitul: Diferență între versiuni
(iconografie) |
|||
Linia 22: | Linia 22: | ||
==Despre Sfântul Teodor Studitul== | ==Despre Sfântul Teodor Studitul== | ||
*Atanasie Dincă, ''Sfântul Teodor Studitul. Viaţa şi opera'', f.ed., Bucureşti, 1940 | *Atanasie Dincă, ''Sfântul Teodor Studitul. Viaţa şi opera'', f.ed., Bucureşti, 1940 | ||
+ | |||
+ | |||
+ | == Iconografie == | ||
+ | |||
+ | :''Erminia'' lui [[Dionisie din Furna]] (ed. Sophia, București, 2000, pp. 159, 163, 190) ne arată că Sf. Teodor Studitul trebuie zugrăvit astfel: | ||
+ | * ca un călugăr "bătrân, pleșuv, [uscățiv, cărunt, plăviț la față și la păr], cu barba împărțită în două, care zice: "Fraților și părinților, noi cei care am primit nenumărate faceri de bine de la Dumnezeu, se cade pururea a-I mulțumi Lui, cu conștiința curată". | ||
+ | *Sau, în ceata imnografilor și dascălolor cântăreți, zice: "Pe nematerialnica ființă a puterilor celor înțelegătoare..." | ||
==Legături externe== | ==Legături externe== |
Versiunea de la data 28 iulie 2007 11:25
Sfântul Teodor Studitul (759-826) a fost un strălucit imnograf şi teolog ortodox şi stareţ al Mănăstirii Sfântului Ioan Botezătorul de la Studion, în marginea oraşului Constantinopol, capitala Imperiului bizantin. Cea mai împortantă contribuţie teologică a sfântului Teodor Studitul, Despre sfintele icoane, a fost o apărare a icoanelor în timpul celei de-a doua perioade a iconoclasmului (814-842). Este prăznuit la data de 11 noiembrie în Biserica Ortodoxă.
Cuprins
[ascunde]Viaţa
Acesta a trăit pe când împărăţea Constantin V Copronim (741-775) şi era din părinţi evlavioşi, anume Fotino şi Teoctista. Alegându-şi el de mic viaţa cea bună (monahală) şi învăţând carte, a ajuns la înălţimea cunoştinţei. Deci, călugărindu-se şi plinind tot felul de fapte bune, s-a învrednicit harului preoţesc de la Sfântul Tarasie, patriarhul Constantinopolului. Şi fiind atunci egumen la Mănăstirea Studion Preacuviosul Platon şi lăsând acela egumenia, a primit egumenia fericitul acesta, care a povăţuit bine şi cu plăcere dumnezeiasca turmă cea încredinţată lui, păstorind-o la păşunea mântuirii.
Dar fiindcă a mustrat cu îndrăzneală împreună cu Sfântul Tarasie pe împăratul Constantin VI (780-797), feciorul Irinei, că şi-a lepădat pe legiuita sa femeie şi a luat pe alta, Sfântul Tarasie a fost scos din scaunul său, iar pe marele Teodor bătându-l, l-au izgonit la Tesalonic. Apoi, Constantin fiind orbit, a fost lipsit şi de împărăţie, Irina a devenit împărăteasă (797-802). Atunci a fost chemat Teodor din surghiun.
Însă când s-a făcut împărat Nichifor I (802-811), care se numea şi Stavrachie, iarăşi a fost izgonit sfântul la Tesalonic. Iar când a împărăţit Leon Armeanul şi căuta să înlăture sfintele icoane, mustrând cu îndrăzneală fericitul Teodor pe împăratul pentru această faptă, a fost izgonit de către dânsul la Metop, lângă lacul Apoloniada, în Frigia, şi de acolo iarăşi a fost trimis spre partea răsăritenilor, unde a primit vreo sută de toiege pe spinare pe care le-a suferit cu vitejie. Şi iarăşi a fost chinuit de mai-marele oastei cu grele bătai.
Şi de acolo a fost trimis la Smirna şi închis într-o temniţă, unde i s-au pus picioarele în butuci pentru chinuri. După aceea, dacă a luat Mihail II Gângavul (820-829) împarăţia, a fost scos din legături marele Teodor şi chemat din surghiun. Şi având puţină odihnă, s-a aflat cu prietenii săi şi cu bună nădejde a răposat întru Domnul.
Era om uscăţiv, palid la faţă, cu păr cărunt şi cam pleşuv la cap.
Scrieri
- Despre sfintele icoane
- Cuvântări duhovniceşti
- Scrisori
- Iisus Hristos - prototip al icoanei Sale. Tratatele contra iconomahilor, Editura Deisis, Alba Iulia, 1994
- Cuvintele Sfîntului Teodor Studitul, Episcopia Ortodoxă Română Alba Iulia, Alba Iulia, 1994 (reeditare a ediţiei: Bucureşti, 1940)
Despre Sfântul Teodor Studitul
- Atanasie Dincă, Sfântul Teodor Studitul. Viaţa şi opera, f.ed., Bucureşti, 1940
Iconografie
- Erminia lui Dionisie din Furna (ed. Sophia, București, 2000, pp. 159, 163, 190) ne arată că Sf. Teodor Studitul trebuie zugrăvit astfel:
- ca un călugăr "bătrân, pleșuv, [uscățiv, cărunt, plăviț la față și la păr], cu barba împărțită în două, care zice: "Fraților și părinților, noi cei care am primit nenumărate faceri de bine de la Dumnezeu, se cade pururea a-I mulțumi Lui, cu conștiința curată".
- Sau, în ceata imnografilor și dascălolor cântăreți, zice: "Pe nematerialnica ființă a puterilor celor înțelegătoare..."
Legături externe
Categorii > Arte
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Liturgică > Imnografie
Categorii > Liturgică > Sărbători > Sfinți
Categorii > Liturgică > Sărbători > Sfinți > Cuvioși
Categorii > Liturgică > Sărbători > Sfinți > Sfinți Părinți
Categorii > Liturgică > Sărbători > Sfinți > Sfinți bizantini
Categorii > Oameni
Categorii > Oameni
Categorii > Oameni
Categorii > Oameni
Categorii > Oameni
Categorii > Oameni > Imnografi
Categorii > Oameni > Monahi
Categorii > OrthodoxWiki > Pagini de serviciu > Pagini cu legături externe nefuncționale
Categorii > Teologie > Teologi
Categorii > Viața Bisericii > Monahism
Categorii > Viața Bisericii > Monahism