Casiana Imnografa: Diferență între versiuni
(traducere, scoatere format) |
m (→Istoric) |
||
| Linia 6: | Linia 6: | ||
<blockquote>''Urăsc bogatul ce se vaită de parc-ar fi sărac. ''</blockquote> | <blockquote>''Urăsc bogatul ce se vaită de parc-ar fi sărac. ''</blockquote> | ||
| − | Imnografa | + | Imnografa Casiana s-a născut cândva între anii 805-810 la Constantinopol, într-o familie înstărită <ref>Touliatos, Grove online.</ref>. Credcând, ea s-a arătat a fi minunat de frumoasă şi de inteligentă. Trei cronicari bizantini, [[Simeon Metafrastul]], [[Gheorghe Monahul]] (cel ce semnează ''Gheorge Păcătosul'') şi [[Leon Grămăticul]] afirmă că aceasta a participat la o „înfăţişare a mireselor” <ref> Practica înfăţişării celor mai alese fecioare nubile înaintea împăratului sau a prinţilor a fost uneori folosită în Imperiul Bizantin pentru alegerea mireselor imperiale. Prinţul sau împăratul îşi desemna aleasa înmânându-i un măr de aur.</ref> organizată pentru tânărul [[Teofil Iconoclastul]] de mama lui vitregă, Împărăteasa-Mamă Eufrosina. Captivat de frumuseţea Casianei, tânărul împărat s-a apropiat de ea şi i-a zis: "''Prin femeie [au intrat în lume] cele josnice''", făcând aluzie la păcat şi la suferinţa care la care a dus păcatul [[Eva|Evei]]. Casiana a răspuns prompt: "''Şi prin femeie [au venit şi] cele mai alese''", trimiţând astfel la nădejdea de mântuire adusă în lume de întruparea lui Hristos prin [[Maica Domnului|Născătoarea de Dumnezeu]]. Potrivit tradiţiei, în limba greacă replicile au fost: <blockquote>"-Εκ γυναικός τα χείρω." (''Ek gynaikós tá cheírō'') |
<br />"-Kαι εκ γυναικός τα κρείττω." (''Kaí ek gynaikós tá kreíttō'')</blockquote> | <br />"-Kαι εκ γυναικός τα κρείττω." (''Kaí ek gynaikós tá kreíttō'')</blockquote> | ||
| Linia 13: | Linia 13: | ||
Următoarele informaţii despre Casiana datează de mai târziu. Astfel, ştim că ea a întemeiat în anul 843 o [[mănăstire]] de călugăriţe în partea de vest a Constantinopolului, lângă Zidurile lui Constantin, devenind şi prima [[stareţ]]ă a acesteia. <ref>[http://home.infionline.net/~ddisse/kassia.html "Other Women's Voices"]</ref> Deşi mulţi cercetători atribuie intrarea ei în monahism amărăciunii datorate faptului că nu reuşise să se mărite cu Teofil şi să devină împărăteasă, o scrisoare provenind de la Sf. [[Teodor Studitul]] pare să indice că aceasta avea şi alte motive pentru a alege viaţa [[monahism|călugărească]]. Astfel, ea a avut relaţii strânse cu apropiata [[Mănăstirea Studion|Mănăstire Studion]] care avea să joace un rol crucial în reeditarea cărţilor liturgice bizantine în secolele IX-X şi care a permis astfel supravieţuirea operei Casianei (Kurt Sherry, p. 56). | Următoarele informaţii despre Casiana datează de mai târziu. Astfel, ştim că ea a întemeiat în anul 843 o [[mănăstire]] de călugăriţe în partea de vest a Constantinopolului, lângă Zidurile lui Constantin, devenind şi prima [[stareţ]]ă a acesteia. <ref>[http://home.infionline.net/~ddisse/kassia.html "Other Women's Voices"]</ref> Deşi mulţi cercetători atribuie intrarea ei în monahism amărăciunii datorate faptului că nu reuşise să se mărite cu Teofil şi să devină împărăteasă, o scrisoare provenind de la Sf. [[Teodor Studitul]] pare să indice că aceasta avea şi alte motive pentru a alege viaţa [[monahism|călugărească]]. Astfel, ea a avut relaţii strânse cu apropiata [[Mănăstirea Studion|Mănăstire Studion]] care avea să joace un rol crucial în reeditarea cărţilor liturgice bizantine în secolele IX-X şi care a permis astfel supravieţuirea operei Casianei (Kurt Sherry, p. 56). | ||
| − | Casiana a scris multe cântări liturgice, dintre care cea mai cunoscută este cea care-i poartă numele, anume '''[[Cântarea Casianei]]''', sung every [[Săptămâna Patimilor|Vinerea Mare]] (ziua liturgică; este de fapt cântată în seara din [[Săptămâna Patimilor|Joia Mare]]). | + | Casiana a scris multe cântări liturgice, dintre care cea mai cunoscută este cea care-i poartă numele, anume '''[[Cântarea Casianei]]''', sung every [[Săptămâna Patimilor|Vinerea Mare]] (ziua liturgică; este de fapt cântată în seara din [[Săptămâna Patimilor|Joia Mare]]). |
==A se vedea şi== | ==A se vedea şi== | ||
Versiunea de la data 26 ianuarie 2011 16:59
Sfânta Casiana Imnografa [1] a fost o cuvioasă stareţă de mănăstire, poetă, compozitoare de cântări bisericeşti. Biserica Ortodoxă o prăznuieşte pe 7 septembrie.
Istoric
Casiana este una dintre primii compozitori de la care ni s-au păstrat partituri care pot fi citite şi interpretate de cercetătorii moderni. Ni s-au păstrat aproximativ cincizeci de cântări alcătuite de ea, dintre care douăzeci şi trei sunt incluse în cărţile liturgice ale Bisericii Ortodoxe. Numărul lor real este greu de estimat exact, întrucât multe cântări sunt atribuite unor autori diferiţi în diferite manuscrise şi multe sunt tratate drept cântări anonime. Pe lângă acestea, ni s-au mai păstrat circa 789 dintre versurile ei ne-liturgice. Multe dintre acestea sunt epigrame sau aforisme numite „versuri gnomice, ca de exemplu:
Urăsc bogatul ce se vaită de parc-ar fi sărac.Imnografa Casiana s-a născut cândva între anii 805-810 la Constantinopol, într-o familie înstărită [2]. Credcând, ea s-a arătat a fi minunat de frumoasă şi de inteligentă. Trei cronicari bizantini, Simeon Metafrastul, Gheorghe Monahul (cel ce semnează Gheorge Păcătosul) şi Leon Grămăticul afirmă că aceasta a participat la o „înfăţişare a mireselor” [3] organizată pentru tânărul Teofil Iconoclastul de mama lui vitregă, Împărăteasa-Mamă Eufrosina. Captivat de frumuseţea Casianei, tânărul împărat s-a apropiat de ea şi i-a zis: "Prin femeie [au intrat în lume] cele josnice", făcând aluzie la păcat şi la suferinţa care la care a dus păcatul Evei. Casiana a răspuns prompt: "Şi prin femeie [au venit şi] cele mai alese", trimiţând astfel la nădejdea de mântuire adusă în lume de întruparea lui Hristos prin Născătoarea de Dumnezeu. Potrivit tradiţiei, în limba greacă replicile au fost:
"-Εκ γυναικός τα χείρω." (Ek gynaikós tá cheírō)
"-Kαι εκ γυναικός τα κρείττω." (Kaí ek gynaikós tá kreíttō)
Rănit în orgoliul său de replica severă a Casianei, Teofil s-a răzgândit şi a ales-o drept soaţă pe Teodora.
Următoarele informaţii despre Casiana datează de mai târziu. Astfel, ştim că ea a întemeiat în anul 843 o mănăstire de călugăriţe în partea de vest a Constantinopolului, lângă Zidurile lui Constantin, devenind şi prima stareţă a acesteia. [4] Deşi mulţi cercetători atribuie intrarea ei în monahism amărăciunii datorate faptului că nu reuşise să se mărite cu Teofil şi să devină împărăteasă, o scrisoare provenind de la Sf. Teodor Studitul pare să indice că aceasta avea şi alte motive pentru a alege viaţa călugărească. Astfel, ea a avut relaţii strânse cu apropiata Mănăstire Studion care avea să joace un rol crucial în reeditarea cărţilor liturgice bizantine în secolele IX-X şi care a permis astfel supravieţuirea operei Casianei (Kurt Sherry, p. 56).
Casiana a scris multe cântări liturgice, dintre care cea mai cunoscută este cea care-i poartă numele, anume Cântarea Casianei, sung every Vinerea Mare (ziua liturgică; este de fapt cântată în seara din Joia Mare).
A se vedea şi
References
- ↑ Cunoscută şi drept Casiani, Casia, Icasia sau Eikasia.
- ↑ Touliatos, Grove online.
- ↑ Practica înfăţişării celor mai alese fecioare nubile înaintea împăratului sau a prinţilor a fost uneori folosită în Imperiul Bizantin pentru alegerea mireselor imperiale. Prinţul sau împăratul îşi desemna aleasa înmânându-i un măr de aur.
- ↑ "Other Women's Voices"
Sursa
Alte surse
- en: Diane Touliatos. "Kassia", Grove Music Online, ed. L. Macy (accessed February 12 2006), grovemusic.com (subscription access).
- en: Anna M. Silvas, "Kassia the Nun," in Lynda Garland (ed) Byzantine Women: Varieties of Experience 800-1200, Ashgate, 2006.
- ru: Татьяна А. Сенина (монахиня Кассия). "Диалог Феофила и Кассии: литературная выдумка или реальность?" {Tatiana A. Senina (Nun Kassia), "Dialogue between Theophilus and Kassia: literary fiction or reality?"}, Scrinium. Т. 2: Universum Hagiographicum. Memorial R. P. Michel van Esbroeck, s. j. (1934–2003) / Ed. par B. Lourie et A. Mouraviev (Санкт-Петербург, 2006) 240–272
- fr: Tatiana A. Senina (moniale Kassia), "Ἡ γυνή φιλόσοφος: S. Cassia de Constantinople et Platon," Scrinium. Т. 4: Patrologia Pacifica and Other Patristic Studies / Ed. par B. Lourié et V. Baranov (St. Petersbourg, 2008) 333–340.
