Listă de arhaisme în cărțile de cult: Diferență între versiuni
(→Î) |
(→M) |
||
Linia 31: | Linia 31: | ||
==M== | ==M== | ||
− | *'''mâneca, a (''vb.'')''' - a pleca de cu bună dimineaţă spre o | + | *'''mâneca, a (''vb.'')''' - a pleca de cu bună dimineaţă spre o ţintă anume, (''fig.'') a se grăbi spre, (''fig.'') a alerga spre o ţintă anume; exemplu: "Să mânecăm cu mânecare adâncă" – se cântă la [[Paşti]] |
− | *'''mânecare''' - dimineaţă | + | *'''mânecare''' - dimineaţă, dis-de-dimineaţă, în zorii zilei, cu noaptea în cap, când mijeşte ziua |
− | *'''mişel''' - lipsit | + | *'''mişel''' - lipsit, de condiţie modestă, sărac, nevoiaş [din latinescul ''misellus''] |
− | *'''mozavirìe''' - calomniere, ponegrire; exemplu: "Nu mă da pe mine mozaviríei şarpelui" | + | *'''mozavirìe''' - calomniere, ponegrire, bârfă, bârfeală, bârfire ; exemplu: "Nu mă da pe mine mozaviríei şarpelui" |
− | *'''muncă (''pl.'' munci)''' - chin [chinuri muceniceşti, de obicei; sau ascetice, în sensul de osteneală: "s-a supus pe sine la munci" etc.] | + | *'''muncă (''pl.'' munci)''' - chin [chinuri muceniceşti, de obicei; sau, uneori, ascetice, în sensul de osteneală: "s-a supus pe sine la munci" etc.] |
==N== | ==N== |
Versiunea de la data 27 decembrie 2008 14:45
Această listă alfabetică cumprinde cuvinte, termeni, noţiuni sau expresii din limba (bisericească) română veche, care mai pot fi ocazional întâlniţi în diferite cărţi de cult sau de rugăciuni ortodoxe.
Sus - A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z |
B
- bold - ac, vârf ascuţit (de lance, de exemplu) ; provine din: sl. bodli "spin" ; bg. bodilo "ac, vîrf ascuţit" (exemplu: "Boldul morţii s-a tâmpit văzându-Te pe Tine, Mântuitorule" - în cântările punerii în mormânt a Domnului Iisus Hristos - Prohodul Domnului)
C
- cercare - experienţă (exemplu: "Prin cercare dumnezeieştile taine învăţându-te" - Paraclisul Sf. Siluan Athonitul)
- chinovie - mănăstire (cu viaţă de obşte, de obicei); exemple: "Chinovia Cernicăi" (nume loc); "chinovia Avei Serida, aproape de Gaza" (nume stareţ)
- a (se) clăti - a (se) clătina (din sl. klatiti "a scutura") : "Pentru că a întărit lumea, care nu se va clăti." (Psalmi 92, 2)
- cocon - copil sau tânăr de neam bun (de exemplu, pentru cei trei tineri din cuptorul de foc - cf. 17 decembrie)
D
- diortosire - corectarea și adaptarea unei traduceri preexistente a textului Sfintei Scripturi sau ale scrierilor Sfinţilor Părinţi. Literal, a diortosi înseamnă "a îndrepta".
F
- faţă - chip, persoană, ipostas (cel trei "feţe" ale Sfintei Treimi)
G
- gonaciu - prigonitor, asupritor, cel care persecută
Î
- învârtoşat - împietrit, încăpăţânat, încrezător în puterea sa proprie (derivă din "vârtos" - a se vedea la litera "V", "vârtute"); exemple: "s-a învârtoşat inima lui Faraon" (Ieşire, 7); "s-a învârtoşat inima poporului acestuia" (Luca 8)
L
- lin (pl. linuri) - teasc pentru stors [strugurii, de obicei]
M
- mâneca, a (vb.) - a pleca de cu bună dimineaţă spre o ţintă anume, (fig.) a se grăbi spre, (fig.) a alerga spre o ţintă anume; exemplu: "Să mânecăm cu mânecare adâncă" – se cântă la Paşti
- mânecare - dimineaţă, dis-de-dimineaţă, în zorii zilei, cu noaptea în cap, când mijeşte ziua
- mişel - lipsit, de condiţie modestă, sărac, nevoiaş [din latinescul misellus]
- mozavirìe - calomniere, ponegrire, bârfă, bârfeală, bârfire ; exemplu: "Nu mă da pe mine mozaviríei şarpelui"
- muncă (pl. munci) - chin [chinuri muceniceşti, de obicei; sau, uneori, ascetice, în sensul de osteneală: "s-a supus pe sine la munci" etc.]
N
- năimi, a (vb.) - a angaja, a tocmi.
- nemernic - străin, venetic
O
- obraz - chip, faţă, dar uneori chiar "personă" (din sl. obrazŭ)
- ostrov - insulă [sau peninsulă, mai rar] (din sl. ostrovŭ)
P
- predanie - tradiţie
- privelişte - arenă
- prost (sl. prostŭ) - simplu; nevinovat; curat; blând; fără de răutate; fără ştiinţă de carte (în funcţie de context ; de exemplu: avva Pavel cel Prost - i.e. "cel Simplu", ucenicul Sf. Antonie cel Mare, v. Patericul egiptean; "Fiţi înţelepţi ca şerpii şi proşti ca porumbii" - Matei 10, 16, în Noul Testament de la 1818)
R
- rost - gură; exemplu: "cu rostul tău de aur grăind..."
- rărunchi - rinichi (lit.), dar în limbajul Bibliei e folosit în sens figurativ: "a striga din rărunchi" înseamnă a striga din toată fiinţa
S
- sărman - orfan, de unde: sărac, amărît. Forme variabile învechite/arhaice: săriman, sîrman, suruman, Mold. sîr(u)man, siriman, suriman, Trans. sără(i)man. Sl. siromachŭ ‹ gr. χειρομάχος (Cihac, II, 326; Giurescu, R. Istorică, XIII, 23-43), cf. bg., sb., cr. siromah, cu schimb de suf. -man. - Der. sărmănesc, adj. (înv., de sărman); sărmănie, s.f. (înv., sărăcie). - Cf. siromah.) - cf. DER
- slavoslovie - laudă lui Dumnezeu, doxologie [din slavonescul slavoslovije]
- sobor - sinod, dar şi "soborul mănăstirii" (adunarea vieţuitorilor dintr-o mănăstire), sau (mai vechi) orice fel de adunare. [din slavonescul sŭborŭ]
- soartă - "moştenire", "stare" (dar şi "sfârşit") : "Şi ne dă nouă parte şi soartă cu toţi cei ce se tem de Tine întru adevăr şi păzesc poruncile Tale" (rugăciune la Utrenie). [din latinescul sors, -tis]
T
- tâmpi, a se (vb.) - a se toci, a se ştirbi (exemplu: "Boldul morţii s-a tâmpit văzându-Te pe Tine, Mântuitorule" - în cântările punerii în mormânt a Domnului Iisus Hristos)
Ţ
- Ţarigrad - Istanbul (var. Istambul), Constantinopol
V
- vârtute - tărie, putere (scris uneori din greşeală "virtute": "Domnul este vârtutea mea", iar nu "Domnul este virtutea mea"); "vârtute" sau "vârtos" (tare, puternic) sunt vechi termeni de origină latină în limba română, proveniţi din latinescul virtus = putere (care şi el la rândul lui derivă din latinescul vir-i = bărbat, ca în neologismul "viril")
- vetreală - velă, pânza corabiei, sau chiar corabia însăşi
- viers - glas, glăsuire, voce, timbru al vocii, melodie, cântec [Variabil popular: ghiers - din latinescul versus]
- voievod - "mai-mare", conducător, în forma generală; uneori traduceri mai specifice pot să apară
Sus - A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z |