Rânduiala sfințirii icoanei unuia sau a mai multor sfinți

Se pune icoana pe masă în mijlocul bisericii, iar preotul se îmbracă cu epitrahilul și felonul și cădind cruciș, zice: „Binecuvântat este Dumnezeul nostru.... Împărate ceresc..., Sfinte Dumnezeule..., Preasfântă Treime...., Tatăl nostru..., Doamne miluiește (de 12 ori) Slavă..., Și acum..., Veniți să ne închinăm... (de 3 ori)

Psalmul 138

1. Doamne, cercetatu-m-ai și m-ai cunoscut. 2. Tu ai cunoscut șederea mea și scularea mea; Tu ai priceput gândurile mele de departe. 3. Cartea mea și firul vieții mele Tu le-ai cercetat și toate căile mele mai dinainte le-ai văzut. 4. Că încă nu este cuvânt pe limba mea 5. Și iată, Doamne, Tu le-ai cunoscut pe toate și pe cele din urmă și pe cele de demult; Tu m-ai zidit și ai pus peste mine mâna Ta. 6. Minunată este știința Ta, mai presus de mine; este înaltă și n-o pot ajunge. 7. Unde mă voi duce de la Duhul Tău și de la fața Ta unde voi fugi? 8. De mă voi sui în cer, Tu acolo ești. De mă voi coborî în iad, de față ești. 9. De voi lua aripile mele de dimineața și de mă voi așeza la marginile mării 10. Și acolo mâna Ta mă va povățui și mă va ține dreapta Ta. 11. Și am zis: "Poate întunericul mă va acoperi și se va face noapte lumina dimprejurul meu". 12. Dar întunericul nu este întuneric la Tine și noaptea ca ziua va lumina. Cum este întunericul ei, așa este și lumina ei. 13. Că Tu ai zidit rărunchii mei, Doamne, Tu m-ai alcătuit în pântecele maicii mele. 14. Te voi lăuda, că sunt o făptură așa de minunată. Minunate sunt lucrurile Tale și sufletul meu le cunoaște foarte. 15. Nu sunt ascunse de Tine oasele mele, pe care le-ai făcut întru ascuns, nici ființa mea pe care ai urzit-o ca în cele mai de jos ale pământului. 16. Cele nelucrate ale mele le-au cunoscut ochii Tăi și în cartea Ta toate se vor scrie; zi de zi se vor săvârși și nici una din ele nu va fi nescrisă. 17. Iar eu am cinstit foarte pe prietenii Tăi, Dumnezeule, și foarte s-a întărit stăpânirea lor. 18. Și-i voi număra pe ei, și mai mult decât nisipul se vor înmulți. M-am sculat și încă sunt cu Tine. 19. O, de ai ucide pe păcătoși, Dumnezeule! Bărbați vărsători de sânge, depărtați-vă de la mine! 20. Aceștia Te grăiesc de rău, Doamne, și vrăjmașii Iți hulesc numele. 21. Oare, nu pe cei ce Te urăsc pe Tine, Doamne, am urât și asupra vrăjmașilor Tăi m-am mâhnit? 22. Cu ură desăvârșită i-am urât pe ei și mi s-au făcut dușmani. 23. Cercetează-mă, Doamne, și cunoaște inima mea; încearcă-mă și cunoaște cărările mele 24. Și vezi de este calea fărădelegii în mine și mă îndreptează pe calea cea vestică.

Rugăciune

Doamne, Dumnezeule atotțiitorule, Dumnezeul părinților noștri, Care de demult în Legea Veche ai poruncit să se facă în Cortul mărturiei asemănare de heruvimi din lemn și din aur și de lucru cusut; Care și acum chipurile și asemănările sfinților plăcuți Ție nu le lepezi, ci le primești, pentru că robii Tăi credincioși, privind la ele, să Te preaslăvească pe Tine, Care i-ai preamărit, și să se nevoiască a fi următori vieții și faptelor prin care aceia s-au învrednicit a dobândi harul Tău și împărăția Ta, Ție ne rugăm, caută și acum la această icoană (sau: la icoanele acestea),care s-a închipuit și s-a zugrăvit în cinstea și pomenirea sfântului Tău (sau: a sfinților Tăi) (N), și, cu binecuvântarea Ta cea cerească, binecuvânteaz-o și sfințește-o. Și tuturor celor ce o vor cinsti, se vor închina și se vor ruga Ție înaintea ei și vor chema în rugăciunea către Tine pe Sfântul (N), să le fii ascultător, milostiv și dătător darnic de tot binele, mântuindu-i de toată supărarea și nevoia și de toate durerile sufletești și trupești, învrednicindu-i harului și milei ce vor dori de la Tine, pentru rugăciunile sfântului Tău (sau: sfinților Tăi) (N). Că Tu ești izvorul sfințirii și Ție slavă înălțăm, împreună și Unuia-născut Fiului Tău și Preasfântului și Bunului și de viață făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preotul: Pace tuturor.

Diaconul: Capetele voastre Domnului să le plecați.

Iar preotul citește în taina această Rugăciune:

Doamne, Dumnezeul nostru, Care ai zidit pe om după chipul și asemănarea Ta, iar prin neascultarea celui întâi-zidit făcându-se stricăcios, l-ai înnoit prin întruparea Hristosului Tău, Cel ce a luat chip de rob și cu asemănarea S-a făcut ca un om, și l-ai adus în întâia vrednicie între sfinții Tăi, a căror închipuire cu evlavie cinstind, cinstim pe sfinții Tăi care sunt chipul și asemănarea Ta; iar pe ei cinstindu-i, pe Tine Te cinstim și Te slăvim ca pe chipul cel dintâi. Pentru aceea Te rugăm, trimite harul Tău și, prin stropirea cu această apă sfințită, binecuvintează și sfințește icoana aceasta (sau: icoanele acestea) pentru slava Ta și în cinstea și pomenirea sfântului Tău (sau: sfinților Tăi) (N). Și pe toți,care vor cinsti acest chip și vor aduce Ție rugăciunile lor înaintea lui, binecuvântează-i și-i învrednicește cu milostivire a afla har înaintea Ta. Cu harul și cu îndurările și cu iubirea de oameni ale Unuia-născut Fiului Tău, cu Care ești binecuvântat, cu Preasfântul și Bunul și de viață făcătorul Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Și preotul stropește icoana cu aghiasma, zicând: Se sfințește icoana aceasta (sau: icoanele acestea) cu harul Preasfântului Duh, prin stropirea cu această apă sfințită, în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin (de trei ori).

Și îndată citește sau cântă tropar și condac sfântului sau sfinților ale cărora sunt chipurile, și, sărutând icoana cu cinste, face obișnuitul sfârșit, pomenind și pe sfântul a căruia este icoană.

Notă

• Textul de mai sus reproduce rânduiala din Molitfelnic.