Codrat din Nicomidia
Sfântul mucenic Codrat (lat. Quadratus) a trăit în cetatea Nicomidiei în zilele împăraților Deciu și Valerian (249-251 d.Hr.), și a mărturisit în timpul unei persecuții împreună cu alți creștini.
Cuprins
Martiriul
Pentru credința în Iisus Hristos fiind prins cu alți mulți creștini elini, au fost dați pe seama judecătorului cetății, și mărturisind cu îndrăzneală pe Hristos l-au pus jos și l-au bătut cu vine de bou uscate. Și umplând pământul de sânge, l-au băgat în lanțuri în temniță.
Deci fiind adus de către judecător la Niceea, a fost chinuit iarăși. Și văzând el pe cei ce erau cu dânsul că vor să se jertfească idolilor de frica chinurilor, le-a adus aminte de frica de Dumnezeu și i-au întărit, până ce au fost arși de judecător. Iar sfântul Codrat, intrând în capiștea idolilor, a sfărâmat toți idolii ce erau în ea. Pentru aceea l-au spânzurat și l-au strujit, și băgându-l într-un sac a fost bătut cu vine de bou.
Atunci Satornin și Rufin, care au trecut la credința în Hristos, au fost spânzurați, strujiți, și li s-au tăiat capetele.
Deci mergând judecătorul la Apolonida, a dus și pe sfântul; și amestecând sare cu oțet, îi turnau peste răni și-l frecau cu țesături de păr, arzându-l și pe coaste cu firul înroșit în foc. Deci trecând locul ce se numește Rundacul și sosind la Ermupolis au purtat și pe sfântul într-un car, pentru că nu putea să umble. Iar acolo, întinzându-l peste un grătar ars, i-au turnat deasupra untdelemn și smoală înfierbântate, și apoi i-au tăiat capul. Și așa i s-a săvârșit mucenicia.
Pomenirea sa se săvârșește la data de 7 mai.
