Lida
Lida (gr. Λύδδα - Lydda) sau Lod (ebr. לוד) este o localitate biblică din Țara Sfântă, situată astăzi în Israel, la 15 km sud-est de Tel Aviv și 40 km nord-vest de Ierusalim.
Referințe biblice
Cetatea Lod apare cu acest nume, în mai multe locuri din Vechiul Testament: Cartea întâia Paralipomena (întâia a Cronicilor) 8, 12; Cartea întâia a lui Ezdra 2, 33; Cartea lui Neemia (a doua Ezdra) 7, 37 și 11,35. În Cartea întâi a macabeilor 11, 34 localitatea este menționată cu numele Lida.
În Noul Testament, cetatea este pomenită de 4 ori cu numele ei grec Lida în Faptele Sfinților Apostoli 9, 32-38, ca fiind locul unde sfântul apostol Petru a tămăduit pe paraliticul Enea, convertind astfel pe locuitorii cetății: „Și trecând Petru pe la toți, a coborât și la sfinții care locuiau în Lida. Și acolo a găsit pe un om, anume Enea, care de opt ani zăcea în pat, fiindcă era paralitic. Și Petru i-a zis: Enea, te vindecă Iisus Hristos. Ridică-te și strânge-ți patul. Și îndată s-a ridicat. Și l-au văzut toți cei ce locuiau în Lida și în Saron, care s-au și întors la Domnul.” (FA 9, 32-35).
În epoca Noului Testament la Lida exista un important centru de studii talmudice, cu doi mari rabini, Eliezer ben Hyrkan și Aqiba[1].
Epoca romană și bizantină
După al doilea război iudeo-roman, în timpul împăratului Hadrian (117-138), Lida primește nume de Diospolis (gr. Διόσπολις, lit. „Cetatea lui Zeus”), iar în anul 200 împăratul Septimius Severus (193-211) ridică localitatea la statutul de oraș/cetate colonie romană, dându-i numele de Colonia Lucia Septimia Severa Diospolis. Deja în secolul al II-lea se consideră că majoritatea locuitorilor erau creștini[2].
Mama sfântului mare mucenic Gheorghe (prăznuit la 23 aprilie) era din Lida, și aici a copilărit sfântul Gheorghe (în a doua jumătate a secolului al III-lea) înainte de a urma cariera de soldat, ca și tatăl său. După moartea mucenicească a sfântului Gheorghe (+ 303), mama sa a adus moaștele sale la Lida. În timpul împăratului Constantin cel Mare (+337, prăznuit la 21 mai), după ce acesta acordă libertate cultului creștin prin Edictul de la Milano (313), în Lida a fost construită o primă biserică închinată sfântului mucenic Gheorghe în care au fost depuse moaștele lui. Prăznuirea sfințirii acestei biserici și a depunerii moaștelor Sf. Gheorghe se face la 3 noiembrie în sinaxarele Bisericii Ortodoxe.
În decembrie 415, sinodul din Diospolis (Lida), convocat de patriarhul Ioan al II-lea al Ierusalimului la cererea episcopilor din Galia, condamnă erorile lui Pelaghie, dar îl absolvă de erezie (mai târziu Pelagianismul este condamnat de sinoadele din Cartagina, 418, iar Pelaghie este declarat eretic de Sinodul III Ecumenic din 431).
În secolul al VI-lea Lida a fost renumită Georgiopolis în cinstea sfântului Gheorghe[3]. Pelerinul Theodosius vizitează această biserică și mormântul sfântului către anul 530. Distrusă de perși (614), biserica Sfântului Gheorghe din Lida este reconstruită de cruciați în secolele XI-XII (și refăcută de comunitatea greacă din Țara Sfântă în timpurile moderne).[4]
După cucerirea Palestinei de către musulmani în 636 CE, populația creștină din Lida începe să scadă. În secolul al XIX-lea, localitatea Lida / Lod avea 6850 locuitori, dintre care aproximativ 2000 (29%) erau creștini.
Episcopi de Lida/ Diopolis/ Georgiopolis
- (conform tradiției) Ap. Zenas Avocatul
- Aëtius (fl. 325 - mort înainte de 335), arian și prieten al lui Arie, participant la Sinodul I Ecumenic[5], pomenit de Teodoret din Cir în a sa Istorie bisericească.
- Dionysius (fl. 381 - mort înainte de 415)
- Photinus (fl. 449 - 451), care a participat la Sinodul IV Ecumenic[6]
- Apollonius (fl. 518)
- Eustatius
Note
- ↑ Xavier Léon-Dufour, Dictionnaire du Nouveau Testament, Ed. du Seuil, Paris, 1975, p. 346.
- ↑ Cf. https://en.wikipedia.org/wiki/Diocese_of_Lydda
- ↑ Yoram Tsafrir, Leah Di Segni, Judith Green, Tabula Imperii Romani Iudaea-Palestina: Eretz Israel in the Hellenistic, Roman and Byzantine Periods; Maps and Gazetteer, p. 171. Israel Academy of Sciences and Humanities, 1994; ISBN 978-965-208-107-0
- ↑ https://www.catholic.com/encyclopedia/lydda
- ↑ https://books.google.fr/books?id=jDxoAAAAMAAJ&q=Lydda&redir_esc=y
- ↑ Richard Price, Michael Gaddis, The Acts of the Council of Chalcedon, Volume 1 (Liverpool University Press, 2005) p. 360.
Surse
- Xavier Léon-Dufour, Dictionnaire du Nouveau Testament, Ed. du Seuil, Paris, 1975
- https://www.newadvent.org/cathen/09468b.htm - art. Lydda, în : Catholic Encyclopedia
- https://en.wikipedia.org/wiki/Lod
- https://en.wikipedia.org/wiki/Diocese_of_Lydda