Eretic

Un eretic este o persoană care, în calitate de creştin, creează controverse, disensiuni doctrinare şi dezbinări cu privire la credinţa Bisericii Ortodoxe. Ereticul continuă să-și susțină ideile greșite chiar și atunci când este corectat de Biserică. Ereticii sunt cel mai adesea teologi și oameni carismatici capabili să dea explicații având aparența adevărului și să perpetueze greșelile lor în comunitatea creștină. Asemenea probleme au apărut încă de la începutul Bisericii lui Hristos, fiind menţionate într-o serie de scrisori ale Apostolilor, în special în epistolele sfântului apostol Pavel către Tit și către Timotei, precum și în epistolele sfinților Petru şi Ioan.

După cum este folosit în Epistola către Tit, în Noul Testament, cuvântul „eretic” vine de la expresia anthropon hairetikon, care ar putea fi tradusă cu "unul care favorizează facţiuni", adică este o persoană care utilizează controverse să provoace dezbinare în Biserică. Astfel, centrul de utilizare a eretic este faţă de persoanele care creează facțiuni care să adopte o idee neortodoxă, o erezie.

Deși diferenţe de opinie teologică au existat întotdeauna în Biserică, aceste diferențe sunt dezbătute de pleroma Bisericii în duhul Tradiției, ajungându-se la o înțelegere doctrinară comună (lat. consensus Ecclesiae) în mod conciliar şi prin receptarea acestei înțelegeri de către conștiința Bisericii. Persoanele care refuză aceste înțelegeri doctrinare ortodoxe și stăruie în erorile lor, devin eretici. Exemple notabile de eretici în primele secole ale Bisericii în timpul perioadei controverselor hristologice sunt Paul de Samosata, Arie şi Nestorie.

Referințe noutestamentare

Among the Apostolic references in the New Testament of incidents of heresy are the following:

Tit 3, 9-11 ⁹But avoid foolish questions, and genealogies, and contentions, and strivings about the law; for they are unprofitable and vain. ¹⁰A man that is an heretic, after the first and second admonition, reject, ¹¹knowing that he that is such is subverted, and sinneth, being condemned of himself.

2 Petru 2, 1-3 ¹But there were false prophets also among the people, even as there shall be false teachers among you, who privily shall bring in damnable heresies, even denying the Lord that brought them, and bring upon themselves swift destruction. ²And many shall follow their pernicious ways; by reason of whom the way of truth shall be evil spoken of. ³And through covetousness shall they with feigned words make merchandise of you: whose judgment now of a long time lingerth not, and their damnation slumberth not.

1 Timotei 6, 3-5 ³If any man teach otherwise, and consent not to wholesome words, even the words of our Lord Jesus Christ, and to the doctrine which is according to godliness; ⁴he is proud, knowing nothing, but doting about questions and strifes of words, whereof cometh envy, strife, railings, evil surmisings, ⁵perverse disputings of men of corrupt minds, and destitute of the truth, supposing that gain is godliness: from such withdraw thyself.

3 Ioan 9-11 ⁹I wrote unto the church: but Diotrephes, who loveth to have the pre-eminence among them, receiveth us not. ¹⁰Wherefore if I come, I will remember his deeds which he doeth, prating against us with malicious words: and not content therewith, neither doeth he himself receive the brethren, and forbiddeth them that would, and casteth them out of the church. ¹¹Beloved, follow not that which is evil, but that which is good. He that doeth good is of God: but he that doeth evil hath not seen God.