Marea Schismă: Diferență între versiuni
m (scoatere etichetă) |
(completări şi leg. int.) |
||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| − | '''Marea Schismă''' este despărţirea istorică a relaţiilor euharistice dintre [[Biserica Romei]] (acum [[Biserica Romano-Catolică]]) şi Bisericile patriarhiilor de la [[Constantinopol]], [[Alexandria]], [[Antiohia]] şi [[Ierusalim]] (în prezent, [[Biserica Ortodoxă]]). | + | '''Marea Schismă''' este despărţirea istorică a relaţiilor euharistice dintre [[Biserica Romei]] (acum [[Biserica Romano-Catolică]]) şi Bisericile patriarhiilor de la [[Constantinopol]], [[Biserica Ortodoxă a Alexandriei|Alexandria]], [[Antiohia]] şi [[Ierusalim]] (în prezent, [[Biserica Ortodoxă]]). |
| − | == | + | ==Origini== |
| + | Începând cu secolul al IV-lea, Biserica a acordat un statut special unor episcopi, numiți ulterior patriarhi: [[Listă a episcopilor Romei|episcopul Romei]], [[Biserica Ortodoxă a Alexandriei|episcopul Alexandriei]] și [[Biserica Ortodoxă a Antiohiei|episcopul Antiohiei]]. Lor li s-au alăturat ulterior [[Listă a patriarhilor Constantinopolului|episcopul Constantinopolului]] și [[Biserica Ortodoxă a Ierusalimului|episcopul Ierusalimului]], confirmați în cadrul [[Sinodul IV Ecumenic|Sinodului al IV-lea Ecumenic de la Calcedon]] din 451. Aceşti cinci [[întâistătător]]i alcătuiau [[Pentarhia]]. | ||
| + | |||
| + | ==Schisma== | ||
În secolul al XI-lea tensiunile existente între [[Biserică|Bisericile]] Răsăritene şi cea Apuseană se acutizaseră. În afară de unele interpretări dogmatice diferite, apăruseră dispute jurisdicţionale în Balcani, sudul Italiei şi Sicilia. În plus, cererea [[Papă|papilor]] de la Roma de a avea o autoritate mai mare asupra celorlalţi [[patriarh]]i nu era acceptată de către aceştia, care îl considerau pe [[episcop]]ul Romei doar ca pe un ''primus inter pares'' („primul între egali”). De asemenea, [[Biserica din Constantinopol|Patriarhul Constantinopolului]] [[Mihail Cerularie]] intrase în dispută cu papa Leon al IX-lea pe tema practicilor diferite dintre cele două Biserici (cea Romană şi cea [[Biserica din Constantinopol|Constantinopolitană]]), în special utilizarea ''azimei'' (pâine nedospită) la [[euharistie]].<ref>[http://www.newadvent.org/cathen/10273a.htm Enciclopedia Catolică - Michael Cærularius]</ref> | În secolul al XI-lea tensiunile existente între [[Biserică|Bisericile]] Răsăritene şi cea Apuseană se acutizaseră. În afară de unele interpretări dogmatice diferite, apăruseră dispute jurisdicţionale în Balcani, sudul Italiei şi Sicilia. În plus, cererea [[Papă|papilor]] de la Roma de a avea o autoritate mai mare asupra celorlalţi [[patriarh]]i nu era acceptată de către aceştia, care îl considerau pe [[episcop]]ul Romei doar ca pe un ''primus inter pares'' („primul între egali”). De asemenea, [[Biserica din Constantinopol|Patriarhul Constantinopolului]] [[Mihail Cerularie]] intrase în dispută cu papa Leon al IX-lea pe tema practicilor diferite dintre cele două Biserici (cea Romană şi cea [[Biserica din Constantinopol|Constantinopolitană]]), în special utilizarea ''azimei'' (pâine nedospită) la [[euharistie]].<ref>[http://www.newadvent.org/cathen/10273a.htm Enciclopedia Catolică - Michael Cærularius]</ref> | ||
Conflictul s-a adâncit şi mai mult atunci când Biserica de la Roma a reuşit să impună folosirea limbii latine la [[Slujbele de peste zi|slujbele religioase]] printre creştinii normanzi din Sicilia. Mihail a reacţionat obligând bisericile latinilor din [[Constantinopol]] să treacă la practicile religioase care erau uzitate în Biserica Răsăriteană. În corespondenţa care a urmat pe această temă între capii celor două Biserici, Papa Leon al IX-lea a evitat să-l numească pe Mihail Cerularie "''Patriarh Ecumenic''", iar Mihail i s-a adresat papei Leon cu titulatura de "''Frate''" în loc de "''Tată''". Deşi mai târziu Mihail a încercat să medieze aceste probleme, Leon nu a vrut să facă nici o concesie. | Conflictul s-a adâncit şi mai mult atunci când Biserica de la Roma a reuşit să impună folosirea limbii latine la [[Slujbele de peste zi|slujbele religioase]] printre creştinii normanzi din Sicilia. Mihail a reacţionat obligând bisericile latinilor din [[Constantinopol]] să treacă la practicile religioase care erau uzitate în Biserica Răsăriteană. În corespondenţa care a urmat pe această temă între capii celor două Biserici, Papa Leon al IX-lea a evitat să-l numească pe Mihail Cerularie "''Patriarh Ecumenic''", iar Mihail i s-a adresat papei Leon cu titulatura de "''Frate''" în loc de "''Tată''". Deşi mai târziu Mihail a încercat să medieze aceste probleme, Leon nu a vrut să facă nici o concesie. | ||
| + | |||
| + | ==Încercări ulterioare de reconciliere== | ||
| + | |||
==Note== | ==Note== | ||
| Linia 10: | Linia 16: | ||
==Surse== | ==Surse== | ||
| − | + | * [http://ro.wikipedia.org/wiki/Marea_Schism%C4%83 Wikipedia.ro - Marea Schismă] | |
| + | * [http://www.crestinortodox.ro/diverse/marea-schisma-de-la-1054-96495.html CrestinOrtodox.ro - Marea Schismă de la 1054] | ||
==Legături externe== | ==Legături externe== | ||
Versiunea de la data 2 decembrie 2011 10:03
Marea Schismă este despărţirea istorică a relaţiilor euharistice dintre Biserica Romei (acum Biserica Romano-Catolică) şi Bisericile patriarhiilor de la Constantinopol, Alexandria, Antiohia şi Ierusalim (în prezent, Biserica Ortodoxă).
Cuprins
Origini
Începând cu secolul al IV-lea, Biserica a acordat un statut special unor episcopi, numiți ulterior patriarhi: episcopul Romei, episcopul Alexandriei și episcopul Antiohiei. Lor li s-au alăturat ulterior episcopul Constantinopolului și episcopul Ierusalimului, confirmați în cadrul Sinodului al IV-lea Ecumenic de la Calcedon din 451. Aceşti cinci întâistătători alcătuiau Pentarhia.
Schisma
În secolul al XI-lea tensiunile existente între Bisericile Răsăritene şi cea Apuseană se acutizaseră. În afară de unele interpretări dogmatice diferite, apăruseră dispute jurisdicţionale în Balcani, sudul Italiei şi Sicilia. În plus, cererea papilor de la Roma de a avea o autoritate mai mare asupra celorlalţi patriarhi nu era acceptată de către aceştia, care îl considerau pe episcopul Romei doar ca pe un primus inter pares („primul între egali”). De asemenea, Patriarhul Constantinopolului Mihail Cerularie intrase în dispută cu papa Leon al IX-lea pe tema practicilor diferite dintre cele două Biserici (cea Romană şi cea Constantinopolitană), în special utilizarea azimei (pâine nedospită) la euharistie.[1]
Conflictul s-a adâncit şi mai mult atunci când Biserica de la Roma a reuşit să impună folosirea limbii latine la slujbele religioase printre creştinii normanzi din Sicilia. Mihail a reacţionat obligând bisericile latinilor din Constantinopol să treacă la practicile religioase care erau uzitate în Biserica Răsăriteană. În corespondenţa care a urmat pe această temă între capii celor două Biserici, Papa Leon al IX-lea a evitat să-l numească pe Mihail Cerularie "Patriarh Ecumenic", iar Mihail i s-a adresat papei Leon cu titulatura de "Frate" în loc de "Tată". Deşi mai târziu Mihail a încercat să medieze aceste probleme, Leon nu a vrut să facă nici o concesie.
