Harți

Termenul harți (din ngr. artzi) este folosit în calendarul bisericesc pentru a desemna zilele de dezlegare (suspendare) parțială sau totală a postului de miercurea și vinerea, în anumite săptămâni. Zilele de harți sunt rânduite cel mai frecvent pentru a marca bucuria sărbătorii zilei sau a zilelor precedente, iar în alte cazuri sunt menite să îi întărească pe credincioșii care se pregătesc de un post prelungit.

Termenul de harți, e o prescurtare din greaca nouă (gr. αρτγιβούριγι — artghivourighi), o formă stâlcită a cuvântului armean araciovoroh (termen bisericesc — araciovorat), postul premițiilor sau postul premergător Păresimilor, care la armeni se termină în sâmbăta Sf. Serghie (Sarchis), cu două săptămâni înaintea Postului Paștelui (numai la armeni și Postul Sf. Serghie).

Zile de harți

Sunt zile de harți miercurea și vinerea:

• din prima săptămână a Triodului (după Duminica Vameșului și Fariseului)
• din Săptămâna brânzei (care precedă Postul Mare) (dezlegare la lapte, brânză și ouă, dar nu la carne)
• din Săptămâna Luminată (prima săptămână de după Sfintele Paști)
• din Săptămâna Rusaliilor (care începe în Duminica Pogorârii Duhului Sfânt)
• din perioada cuprinsă între Nașterea și Botezul Domnului

Postul se suspendă total dacă Nașterea sau Botezul Domnului cad miercuri sau vineri. Se mai suspendă parțial postul în zilele de sărbătoare care cad miercurea sau vinerea, în funcție de importanța sărbătorii.

Sursa

• Pr. Prof. Dr. Ene Braniște, Prof. Ecaterina Braniște, Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase, Ed. diecezană, Caransebeș, 2001.