Evhologhiul lui Serapion

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare

Evhologhiul lui Serapion este una dintre primele cărți liturgice cunoscute, datând din prima jumătate a secolului al IV-lea. Are forma unei colecții de rugăciuni pentru cler, rostite la diferite slujbe. Lucrarea aparține lui Serapion, episcop de Thmuis în Egiptul de Jos, contemporan și apropiat cu sfinții Antonie cel Mare și Atanasie cel Mare. Evhologhiul s-a păstrat mai târziu în copii.

Manuscrisul

Evhologhiul (gr. εὐχολόγιον) sau Molitfelnicul lui Serapion a fost găsit în 1894 într-un manuscris din secolul al XI-lea de la Mănăstirea Marea Lavră din Muntele Athos. Este vorba de o culegere de 30 de rugăciuni liturgice scrise pe 18 foi de manuscris. Numele lui Serapion apare în titlul a două rugăciuni (nr 1 și nr 15).[1]

Conținut

În total, colecția cuprinde 30 de rugăciuni, dintre care 18 privesc slujba Sfintei Liturghii, 7 slujbele Botezului și Mirungerii, una pentru Sfântul Mir, una pentru slujba înmormântării și câte una pentru slujba hirotonirii în cele trei trepte (diacon, preot, episcop). Așa cum afirmă profesorul Papadopoulos: "Această colecție (...) reprezintă tradiția tipiconală a cetății Thmuis și are amprenta Sfântului Serapion, care a depus mai mult efort în îmbogățirea și prelucrarea unui material deja existent. Este vorba despre cea mai veche și autentică colecție de rugăciuni liturgice (după "Tradiția Apostolică" a Sfântului Ipolit și papirusul din secolul al III-lea al mănăstirii copte Der-Balyzeh), aparține tipicului liturgic din Egipt, are elemente (dinaintea anaforalei) asemănătoare cu cele ale Liturghiei alexandrine, atribuită Sfântului Marcu Evanghelistul, însă nu a supraviețuit și, prin urmare, nu a influențat amplu viața liturgică a Bisericii"[2]

Molitfelnicul episcopului Serapion de Thmuis este o colecție fundamentală, care oferă posibilitatea observării desfășurării ciclului liturgic în comunitatea creștină a secolului al IV-lea. Informațiile prețioase care ne sunt oferite fac referire la Sfintele Taine și chiar unele ierurgii pe care le utilizăm în continuare astăzi.[3]

Note

  1. Cf. https://fr.wikipedia.org/wiki/S%C3%A9rapion_de_Thmuis
  2. Stylianos G. Papadopoulos, op. cit., p. 229.
  3. Pr. Adrian Agachi, art. cit.

Surse