Ierurgie

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare

Ierurgiile sunt rugăciuni speciale care se fac de către preoți și episcopi cu scopul de a curăța, binecuvânta și sfinți pe om, natura înconjurătoare, bisericile, obiectele de cult, casele, cele casnice, roadele câmpului și toate lucrurile de care omul are nevoie în viață, pentru lauda lui Dumnezeu și mântuirea sufletului.

Este nevoie să sfințim permanent natura înconjurătoare, pentru că prin păcate zilnice omul își întinează inima, simțurile, casa, mintea și trupul. Prin păcat își tulbură întreaga familie, soția, copiii, vecinii, lucrurile cu care se hrănește, animalele care îl slujesc, deci totul.

De aceea, pentru a scoate păcatul din om și duhul diavolului, care caută să se facă stăpân peste cel robit de patimi și peste întreaga zidire, omul trebuie să alerge la Dumnezeu și la Biserică pentru a fi iertat de păcate și pentru a i se face rugăciuni speciale de sfințire și iertare.

Roadele ierurgiilor sunt următoarele:

  • omul devine din nou vas al Duhului Sfânt;
  • patimile se liniștesc;
  • vrăjmașii fug;
  • bolile se vindecă;
  • oamenii se întăresc în dreapta credință și primesc binecuvântare și har.

Ierurgiile se deosebesc de Sfintele Taine prin aceea că Tainele sunt întemeiate direct de Mântuitorul și sunt obligatorii pentru mântuirea omului, sfințind momentele principale din viața lui, pe când ierurgiile sunt rânduite de Biserică și sfințesc nu numai pe oameni, ci și natura înconjurătoare, nefiind obligatorii pentru mântuire, fiecare din credincioși cerându-le după credință și nevoie.

Felurile ierurgiilor

Ierurgiile sunt de două feluri:

  1. Ierurgii care sfințesc persoanele.
  2. Ierurgii care binecuvântează și sfințesc lucrurile și natura înconjurătoare de care are omul nevoie pe pământ

Ierurgii care sfințesc persoanele

Ierurgiile care sfințesc persoanele se împart în trei categorii:

a. Ierurgii sau rugăciuni în legătură cu nașterea omului:

  • rânduiala femeii după naștere;
  • rugăciunea de punere a numelui pruncului;
  • rugăciunile de îmbisericire a femeii și a pruncului la 40 de zile după naștere.

b. Ierurgii care sfințesc viața omului pe pământ:

  • rugăciuni pentru cei ce sunt sub blestem și sub jurământ;
  • rugăciuni de împăcare a celor învrăjbiți;
  • rugăciuni pentru tot felul de boli la copii, tineri și bătrâni;
  • moliftele Sfântului Vasile cel Mare și ale Sfântului Ioan Gură de Aur;
  • rânduiala rasoforului și a tunderii în monahism și slujba marelui și îngerescului chip (schivnicia).

c. Ierurgii care privesc sfârșitul omului pe pământ, cum sunt:

  • rânduiala pentru ieșirea sufletului;
  • slujba înmormântării;
  • rugăciunile de dezlegare a celor adormiți;
  • rânduiala citirii stâlpilor la cei morți;
  • rânduiala pomenirii morților, la trei, la nouă și la patruzeci de zile;
  • rânduiala parastaselor sau panahidelor pentru cei răposați.

Ierurgiile care binecuvântează și sfințesc lucrurile și natura înconjurătoare

Ierurgiile care binecuvântează și sfințesc lucrurile și natura înconjurătoare se împart și ele în trei categorii:

a. Ierurgii sau slujbe de sfințire a obiectelor de cult;

b. Ierurgii privind sfințirea apei (agheasma mică și agheasma mare de la Bobotează) și a obiectelor legate de viața omului;

c. Ierurgii speciale, în special pentru cei bolnavi, rânduiala litaniilor, procesiuni în care au loc scoaterea pe câmp și prin sate a sfintelor moaște și a icoanelor făcătoare de minuni, pe timp de război, de secetă, de boli, cutremure și alte primejdii mari care amenință viața oamenilor.