Carion de la Schetia

Cuviosul Carion a fost unul din Părinții pustiei în Egipt, în secolul al IV-lea. Prăznuirea lui în Biserica Ortodoxă se face pe 24 noiembrie.

Viața

Cuviosul Carion și fiul său Zaharia au trăit în secolul al IV-lea, în a doua generație a călugărilor de la Schetia, generație cuprinsă între moartea lui sfântului Antonie cel Mare (356) și până la moartea lui Macarie cel Mare (390), și din care mai fac parte și alți mari Părinți: Arsenie cel Mare, Daniel, Evdemon, Heron, Ischirion, Isidor preotului Schetiei, Pafnutie, Porfirie, Siluan, Marcu și Zenon, Teonas, Teopempt.

Tot ce se știe despre avvii Carion și Zaharia se găsește în Patericul egiptean.

Pentru avva Zaharia (în Patericul egiptean)

4. Şezând odată avva Zaharia în Schetia, i-a venit lui vedenie și sculându-se i-a vestit părintelui sau Carion, iar bătrânul, fiindcă era lucrător, nu era iscusit la acestea și sculându-se l-a bătut zicând că de la draci este. Dar a rămas cu gândul la aceasta. Și sculându-se, s-a dus către avva Pimen noaptea și i-a vestit lui lucrul acesta și cum se ard cele dinlăuntru ale lui și văzând bătrânul că de la Dumnezeu este, i-a zis: mergi către cutare bătrân și orice îți va zice ție, fă! Și ducându-se către bătrânul, mai înainte de a întreba el ceva, apucând bătrânul, i-a spus lui toate și cum că vedenia este de la Dumnezeu. Ci, mergi și supune-te părintelui tău!

Pentru avva Carion (în Patericul egiptean)

1. Zis-a avva Carion: multe osteneli trupești am făcut, mai mult decât fiul meu Zaharia şi n-am ajuns la măsurile lui, întru smerenia și tăcerea lui.

2. Fost-a în Schit un călugăr ce se zicea avva Carion. Acesta având doi copii, lăsându-i pe ei la femeia sa, s-a dus la viața călugărească. Iar după o vreme făcându-se foamete în Egipt, strâmtorându-se femeia lui, a venit la Schit, aducând cei doi copii cu sine. Și era unul de parte bărbătească și se numea Zaharia, iar altul de parte femeiască. Și ședea departe de bătrânul în luncă. Că este luncă alături de Schit, unde bisericile sunt zidite la izvoarele apelor. Şi acest obicei era în Schit, că de venea femeie să grăiască cu vreun frate al ei, sau cu altă rudenie de departe șezând vorbeau unii cu alții. Atunci a zis femeia lui avva Carion: iată te-ai făcut călugăr și foamete este. Cine dar va hrăni copiii tăi? I-a răspuns ei avva Carion: trimite-mi-i pe ei aici! Zis-a femeia, copiilor: duceți-vă la tatăl vostru! Deci când mergeau ei la tatăl lor, copila s-a întors la mamă-sa, iar copilul a venit la tatăl său. Atunci i-a zis ei: iată, bine s-a făcut. Ia tu pe copilă și te du, și eu iau pe copil! Deci îl creștea în Schit, toți știind că este fiul lui. Iar după ce a venit in vârstă, cârtire s-a făcut între frați pentru dânsul. Și auzind avva Carion a zis fiului său: Zaharie, scoală-te să mergem de aici, că părinții cârtesc! I-a zis lui tânărul: avvo, toți știu aici că fiul tău sunt. Iar de vom merge aiurea nu pot zice că fiul tău sunt? Și i-a zis bătrânul: scoală-te să mergem de aici! Și s-au dus la Tebaida. Iar după ce și-au luat chilie și au șezut puține zile acolo, aceeași cârtire s-a făcut pentru copil. Atunci i-a zis lui tatăl: Zahario, scoală-te să mergem la Schit! Și după ce au venit ei la Schit și au trecut puține zile, iarăși cârtire s-a făcut pentru dânsul. Atunci Zaharia copilul venind la iezerul cel de pucioasă și dezbrăcându-se, s-a pogorât jos până la nările lui, cufundându-se. Și stând multă vreme, cât putea, și-a prăpădit trupul său, căci s-a făcut ca un bubos. Și ieșind s-a îmbrăcat cu hainele sale și s-a dus la tatăl său și abia l-a mai cunoscut. Și mergând el la Sfânta Împărtășire după obicei, s-a descoperit Sf. Isidor, preotului Schitului ceea ce a făcut. Și văzând și minunându-se, a zis: Zaharia copilul în duminica trecută a venit și s-a împărtășit ca un om, iar acum ca un înger s-a făcut.

Surse

• Patericul egiptean
• Sinaxarul Părintelui Macarie de la Simonos-Petras