Iosif Imnograful: Diferență între versiuni
m (→Viaţa: legături) |
m |
||
(Nu s-au afișat 16 versiuni intermediare efectuate de alți 5 utilizatori) | |||
Linia 1: | Linia 1: | ||
− | [[ | + | {{Sfinti |
− | Cel întru | + | |nume=Sf. Iosif Imnograful |
+ | |Imagine=[[Imagine:josephhymn.jpg|center|thumb|300px|<center>''Sf. Iosif Imnograful''</center>]] | ||
+ | |nastere=secolul IX | ||
+ | |adormire=secolul IX | ||
+ | |localizare=[[Imagine:Flag_of_the_Byzantine_Empire.png|24 px]] [[Imperiul Bizantin]] | ||
+ | |etnie=sicilian|tip= [[cuvios]] | ||
+ | |canonizare= dată necunoscută | ||
+ | |calendar= [[4 aprilie]] | ||
+ | |recunoastere= pan-ortodoxă | ||
+ | |biserici= | ||
+ | |site= | ||
+ | }}Cel întru Sfinți Părintele nostru '''Iosif Imnograful''' (sau '''Iosif scriitorul de cântări''') a fost un [[monah]] din secolul al IX-lea, mare apărător al cinstirii icoanelor în perioada [[iconoclasm|iconoclastă]]. Este cunoscut ca prolific scriitor de [[imn|cântări bisericești]], așa cum se vede din [[Octoih]]. [[Praznic|Prăznuirea]] sa în [[Biserica Ortodoxă]] se face pe [[3 aprilie]] în tradiția greacă și pe [[4 aprilie]] în cea slavă și românească. | ||
− | == | + | ==Viața== |
− | Viitorul Sf. Iosif Imnograful s-a născut în anul 816 în Sicilia, din | + | Viitorul Sf. Iosif Imnograful s-a născut în anul 816 în Sicilia, din părinți creștini, Plotin și Agata. În anul 830, el și familia sa au plecat în Grecia, fugind din calea invaziei arabe a Siciliei. Fiind crescut de părinți evlavioși, a devenit mai apoi [[călugăr|monah]] la [[mănăstire]]a [[Muntele Latros (Asia Mică)|Latmos]] încă din tinerețe. Pentru evlavia sa și pentru iubirea de Dumnezeu pe care o arăta, el a fost lăudat de Sf. [[Grigorie Decapolitul]], care l-a adus pe Iosif la [[Constantinopol]]. Împreună cu Sf. Grigorie, Sf. Iosif a fost un ferm apărător al cinstirii [[icoană|icoanelor]], învățându-i și pe alții același lucru. |
− | Acestea se petreceau în vremea când [[erezie|erezia]] iconoclastă bântuia Biserica Ortodoxă: atât împăratul bizantin, Leon Armeanul cât | + | Acestea se petreceau în vremea când [[erezie|erezia]] [[Iconoclasm|iconoclastă]] bântuia Biserica Ortodoxă: atât [[Imperiul Bizantin|împăratul bizantin]], Leon Armeanul cât și patriarhul de pe tronul Constantinopolului erau iconoclaști. Sf. Iosif a fost ales de monahii ortodocși din Constantinopol ca delegat al lor către Papa Leon al III-lea (pe acea vreme acesta era încă în comuniune cu Biserica Răsăritului), pentru a-i cere ajutorul. În timpul calătoriei, Sf. Iosif a fost capturat de bandiți arabi, care l-au dat în mâinile iconoclaștilor care l-au aruncat în închisoare. și în închisoare a mărturisit și a învățat pe alții să se împotrivească ereziei. Tot pe când era în închisoare i s-a arătat Sf. [[Nicolae al Mirelor]] care i-a cerut să cânte spre slava numelui Domnului. După șase ani petrecuți în închisoare, Sf. Iosif a fost eliberat. |
− | După eliberare, s-a întors la Constantinopol unde a întemeiat o [[mănăstire]] închinată Sf. Grigorie Decapolitul, care nu mai era atunci în | + | După eliberare, s-a întors la Constantinopol unde a întemeiat o [[mănăstire]] închinată Sf. Grigorie Decapolitul, care nu mai era atunci în viață; [[moaște]]le sfântului [[Grigorie Decapolitul|Grigorie]] au rămas în această mănăstire mai bine de șase veacuri, până la [[Căderea Constantinopolului|căderea Constantinopolului]] sub turci (1453). Sf. Iosif a mai ridicat și o [[biserică]] în cinstea Sf. Apostol [[Apostolul Bartolomeu|Bartolomeu]], față de care avea o mare evlavie. Pe când ținea post aspru, înaintea prăznuirii Sf. Apostol Bartolomeu, acesta i-a apărut în vis și l-a îndemnat și el să scrie cântări bisericești. După ce a scris un prim imn în cinstea Sf. Apostol Bartolomeu, Sf. Iosif a închinat multe cântări Sfântului Nicolae, care îl eliberase din închisoare, [[Maica Domnului|Născătoarei de Dumnezeu]] și altor sfinți. Se crede că a compus în jur de o mie de cântări. |
− | Când în Biserica a venit un alt val al ereziei iconoclaste, Sf. Iosif a stat | + | Când în Biserica a venit un alt val al ereziei iconoclaste, Sf. Iosif a stat iarăși împotriva acesteia, drept care a fost trimis în exil în Cherson pentru unsprezece ani. La întoarcerea sa, în anul 842, pe când domnea dreptcredincioasa [[Teodora a II-a|Teodora]], a fost numit păstrător al Sfintelor Vase al Catedralei [[Sfânta Sofia (Constantinopol)|Sfânta Sofia]]. Însă a fost din nou trimis în exil atunci când l-a acuzat de desfrânare pe Bardas (Vardas), fratele împărătesei. S-a întors la Constantinopol după moartea lui Bardas, în anul 867. |
− | Ajuns la o vârstă foarte înaintată, bolnav fiind, sfântul a primit | + | Ajuns la o vârstă foarte înaintată, bolnav fiind, sfântul a primit înștiințare de la Dumnezeu că viața lui se apropia de sfârșit. Ca urmare, Sf. Iosif a rămas în rugăciune intensă până la moartea sa, rugându-se pentru pacea Bisericii și pentru mântuirea sufletului său. A adormit întru Domnul în jurul anului 883. A lăsat în urmă o moștenire bogată, multe canoane din [[Minei]] și multe imne din [[Octoih]] fiind alcătuite de Sf. Iosif Imnograful. |
==Imnografie== | ==Imnografie== | ||
− | [[Tropar]] ([[glas]] 2) <ref> Troparul pe glasul 2 | + | [[Tropar]] ([[glas]] 2) <ref> Troparul pe glasul 2 și condacul pe glasul 3 sunt traduse din limba engleză. Troparul pe glasul 8 și condacul pe glasul 2 au fost preluate după sinaxarul românesc.</ref> |
− | : | + | :Veniți să-l lăudăm pe cel de Dumnezeu insuflat, pe Iosif, |
:instrumentul cel cu douăsprezece coarde al Cuvântului, | :instrumentul cel cu douăsprezece coarde al Cuvântului, | ||
− | :harfă melodioasă a Harului | + | :harfă melodioasă a Harului și a alăută a virtuților cerești, |
− | :cel ce a lăudat | + | :cel ce a lăudat și preacinstit adunarea Sfinților, |
− | :Iar acum împreună cu | + | :Iar acum împreună cu aceștia e slăvit. |
Tropar (glasul al 8-lea): | Tropar (glasul al 8-lea): | ||
:Întru tine, Părinte, cu osârdie s-a mântuit cel după chip, | :Întru tine, Părinte, cu osârdie s-a mântuit cel după chip, | ||
− | :că, luând Crucea, | + | :că, luând Crucea, a urmat lui Hristos |
− | : | + | :și luptând a învățat să nu se uite la trup, că este trecător, |
:ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. | :ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. | ||
− | :Pentru aceasta | + | :Pentru aceasta și cu îngerii se bucură, Preacuvioase părinte Iosife, duhul tău. |
[[Condac]] (glas 3) | [[Condac]] (glas 3) | ||
:Ca pana în mâna scriitorului a fost de Dumnezeu insuflată limba ta, | :Ca pana în mâna scriitorului a fost de Dumnezeu insuflată limba ta, | ||
:după cuvintele lui David. | :după cuvintele lui David. | ||
− | :Cântat-ai încercările | + | :Cântat-ai încercările Sfinților |
− | : | + | :și-ai arătat harul ce li s-a dat pentru nevoințele lor. |
− | :Pentru aceasta | + | :Pentru aceasta îți cântăm: „Bucură-te, binecuvântată harfă a sfintelor cântări!" |
Condac (glas 2): | Condac (glas 2): | ||
− | :Cel ce | + | :Cel ce ești izvor nedeșertat al pocăinței |
− | : | + | :și dătător mângâierii celei fără de sfârșit și adâncime umilinței, Iosife, |
− | :dă-ne nouă lacrimile | + | :dă-ne nouă lacrimile pocăinței celei dumnezeiești, prin care plângem aici |
− | :[ca] să dobândim mângâiere de la Dumnezeu, | + | :[ca] să dobândim mângâiere de la Dumnezeu, cerșind ajutorul tău, Sfinte. |
<small><references/></small> | <small><references/></small> | ||
+ | |||
+ | ==Iconografie== | ||
+ | [[Dionisie din Furna]] arată că Sf. Cuvios Iosif Imnograful se zugrăvește bătrân, cu barba ascuțită, purtând un înscris care zice: „Sosit-a bucuria celor întristați și izbăvirea Ierusalimului!” (''Erminia picturii bizantine'', Sophia, București, 2000, pp. 163, 201, 237.) | ||
==Legături externe== | ==Legături externe== | ||
− | *ro: [http://calendar-ortodox.ro/luna/aprilie/aprilie04.htm Sinaxar 4 aprilie | + | *ro: [http://calendar-ortodox.ro/luna/aprilie/aprilie04.htm Sinaxar 4 aprilie] |
− | *ro: [http://paginiortodoxe.tripod.com/vsapr/04-04-cv_iosif.html | + | *ro: [http://paginiortodoxe.tripod.com/vsapr/04-04-cv_iosif.html Viețile Sfinților, 4 aprilie] |
*ro: [http://www.ortodoxism.ro/proloagele/aprilie/Proloage04Apr.shtml Proloagele, 4 aprilie] | *ro: [http://www.ortodoxism.ro/proloagele/aprilie/Proloage04Apr.shtml Proloagele, 4 aprilie] | ||
*en: [http://goarch.org/en/chapel/saints.asp?contentid=5 Joseph the Hymnographer] ([[GOARCH]]) | *en: [http://goarch.org/en/chapel/saints.asp?contentid=5 Joseph the Hymnographer] ([[GOARCH]]) | ||
*en: [http://ocafs.oca.org/FeastSaintsViewer.asp?SID=4&ID=1&FSID=100984 Venerable Joseph the Hymnographer] ([[OCA]]) | *en: [http://ocafs.oca.org/FeastSaintsViewer.asp?SID=4&ID=1&FSID=100984 Venerable Joseph the Hymnographer] ([[OCA]]) | ||
+ | {{Imnografie/lat}} | ||
− | [[Categorie: | + | [[Categorie:Sfinți]] |
+ | [[Categorie:Sfinți bizantini]] | ||
+ | [[Categorie:Cuvioși]] | ||
[[Categorie:Imnografi]] | [[Categorie:Imnografi]] | ||
[[en:Joseph the Hymnographer]] | [[en:Joseph the Hymnographer]] |
Versiunea curentă din 4 aprilie 2019 05:28
Sf. Iosif Imnograful | |
Date personale | |
Naștere | secolul IX |
Mutare la Domnul (†) | secolul IX |
Localizare | Imperiul Bizantin |
Naționalitate | sicilian |
Date cult | |
Tip | cuvios |
Data canonizării | dată necunoscută |
Prăznuire la data de | 4 aprilie |
Recunoaștere | pan-ortodoxă |
Biserici patronate |
Cel întru Sfinți Părintele nostru Iosif Imnograful (sau Iosif scriitorul de cântări) a fost un monah din secolul al IX-lea, mare apărător al cinstirii icoanelor în perioada iconoclastă. Este cunoscut ca prolific scriitor de cântări bisericești, așa cum se vede din Octoih. Prăznuirea sa în Biserica Ortodoxă se face pe 3 aprilie în tradiția greacă și pe 4 aprilie în cea slavă și românească.
Viața
Viitorul Sf. Iosif Imnograful s-a născut în anul 816 în Sicilia, din părinți creștini, Plotin și Agata. În anul 830, el și familia sa au plecat în Grecia, fugind din calea invaziei arabe a Siciliei. Fiind crescut de părinți evlavioși, a devenit mai apoi monah la mănăstirea Latmos încă din tinerețe. Pentru evlavia sa și pentru iubirea de Dumnezeu pe care o arăta, el a fost lăudat de Sf. Grigorie Decapolitul, care l-a adus pe Iosif la Constantinopol. Împreună cu Sf. Grigorie, Sf. Iosif a fost un ferm apărător al cinstirii icoanelor, învățându-i și pe alții același lucru.
Acestea se petreceau în vremea când erezia iconoclastă bântuia Biserica Ortodoxă: atât împăratul bizantin, Leon Armeanul cât și patriarhul de pe tronul Constantinopolului erau iconoclaști. Sf. Iosif a fost ales de monahii ortodocși din Constantinopol ca delegat al lor către Papa Leon al III-lea (pe acea vreme acesta era încă în comuniune cu Biserica Răsăritului), pentru a-i cere ajutorul. În timpul calătoriei, Sf. Iosif a fost capturat de bandiți arabi, care l-au dat în mâinile iconoclaștilor care l-au aruncat în închisoare. și în închisoare a mărturisit și a învățat pe alții să se împotrivească ereziei. Tot pe când era în închisoare i s-a arătat Sf. Nicolae al Mirelor care i-a cerut să cânte spre slava numelui Domnului. După șase ani petrecuți în închisoare, Sf. Iosif a fost eliberat.
După eliberare, s-a întors la Constantinopol unde a întemeiat o mănăstire închinată Sf. Grigorie Decapolitul, care nu mai era atunci în viață; moaștele sfântului Grigorie au rămas în această mănăstire mai bine de șase veacuri, până la căderea Constantinopolului sub turci (1453). Sf. Iosif a mai ridicat și o biserică în cinstea Sf. Apostol Bartolomeu, față de care avea o mare evlavie. Pe când ținea post aspru, înaintea prăznuirii Sf. Apostol Bartolomeu, acesta i-a apărut în vis și l-a îndemnat și el să scrie cântări bisericești. După ce a scris un prim imn în cinstea Sf. Apostol Bartolomeu, Sf. Iosif a închinat multe cântări Sfântului Nicolae, care îl eliberase din închisoare, Născătoarei de Dumnezeu și altor sfinți. Se crede că a compus în jur de o mie de cântări.
Când în Biserica a venit un alt val al ereziei iconoclaste, Sf. Iosif a stat iarăși împotriva acesteia, drept care a fost trimis în exil în Cherson pentru unsprezece ani. La întoarcerea sa, în anul 842, pe când domnea dreptcredincioasa Teodora, a fost numit păstrător al Sfintelor Vase al Catedralei Sfânta Sofia. Însă a fost din nou trimis în exil atunci când l-a acuzat de desfrânare pe Bardas (Vardas), fratele împărătesei. S-a întors la Constantinopol după moartea lui Bardas, în anul 867.
Ajuns la o vârstă foarte înaintată, bolnav fiind, sfântul a primit înștiințare de la Dumnezeu că viața lui se apropia de sfârșit. Ca urmare, Sf. Iosif a rămas în rugăciune intensă până la moartea sa, rugându-se pentru pacea Bisericii și pentru mântuirea sufletului său. A adormit întru Domnul în jurul anului 883. A lăsat în urmă o moștenire bogată, multe canoane din Minei și multe imne din Octoih fiind alcătuite de Sf. Iosif Imnograful.
Imnografie
- Veniți să-l lăudăm pe cel de Dumnezeu insuflat, pe Iosif,
- instrumentul cel cu douăsprezece coarde al Cuvântului,
- harfă melodioasă a Harului și a alăută a virtuților cerești,
- cel ce a lăudat și preacinstit adunarea Sfinților,
- Iar acum împreună cu aceștia e slăvit.
Tropar (glasul al 8-lea):
- Întru tine, Părinte, cu osârdie s-a mântuit cel după chip,
- că, luând Crucea, a urmat lui Hristos
- și luptând a învățat să nu se uite la trup, că este trecător,
- ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor.
- Pentru aceasta și cu îngerii se bucură, Preacuvioase părinte Iosife, duhul tău.
Condac (glas 3)
- Ca pana în mâna scriitorului a fost de Dumnezeu insuflată limba ta,
- după cuvintele lui David.
- Cântat-ai încercările Sfinților
- și-ai arătat harul ce li s-a dat pentru nevoințele lor.
- Pentru aceasta îți cântăm: „Bucură-te, binecuvântată harfă a sfintelor cântări!"
Condac (glas 2):
- Cel ce ești izvor nedeșertat al pocăinței
- și dătător mângâierii celei fără de sfârșit și adâncime umilinței, Iosife,
- dă-ne nouă lacrimile pocăinței celei dumnezeiești, prin care plângem aici
- [ca] să dobândim mângâiere de la Dumnezeu, cerșind ajutorul tău, Sfinte.
- ↑ Troparul pe glasul 2 și condacul pe glasul 3 sunt traduse din limba engleză. Troparul pe glasul 8 și condacul pe glasul 2 au fost preluate după sinaxarul românesc.
Iconografie
Dionisie din Furna arată că Sf. Cuvios Iosif Imnograful se zugrăvește bătrân, cu barba ascuțită, purtând un înscris care zice: „Sosit-a bucuria celor întristați și izbăvirea Ierusalimului!” (Erminia picturii bizantine, Sophia, București, 2000, pp. 163, 201, 237.)
Legături externe
- ro: Sinaxar 4 aprilie
- ro: Viețile Sfinților, 4 aprilie
- ro: Proloagele, 4 aprilie
- en: Joseph the Hymnographer (GOARCH)
- en: Venerable Joseph the Hymnographer (OCA)
Imnografia Bisericii Ortodoxe |
Cărți și perioade liturgice |
Acatistier | Aghiazmatar | Apostol | Ceaslov | Evanghelie | Liturghier | Molitfelnic | Minei | Octoih | Panihidă | Penticostar | Tipic | Triod |
Noțiuni de imnografie |
Acatist | Aleluia| Antifon | Automelă | Axion | Canon | Catavasie | Cântarea Casianei | Cântarea Maicii Domnului | Condac | Cuvine-se cu adevărat | Doxologie | Ecfonis | Ectenie | Fericirile | Glas | Heruvic | Idiomelă | Icos | Imn | Irmos | Luminândă | Ode biblice | Paraclis | Podobie | Polieleu | Prochimen | Psalmii din Tipic | Stihiră | Stihoavnă | Tropar | Tropar dogmatic | Unule Născut |
Imnografi |
Andrei Criteanul | Casiana | Cosma Imnograful | Efrem Sirul | Ioan Scolasticul | Iosif Imnograful | Nicodim Aghioritul | Roman Melodul | Teodor Studitul | Matei Vlastares |
Categorii > Arte
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Liturgică > Imnografie
Categorii > Liturgică > Sărbători > Sfinți
Categorii > Liturgică > Sărbători > Sfinți > Cuvioși
Categorii > Liturgică > Sărbători > Sfinți > Sfinți bizantini
Categorii > Oameni
Categorii > Oameni
Categorii > Oameni
Categorii > Oameni > Imnografi
Categorii > Oameni > Monahi
Categorii > Viața Bisericii > Monahism
Categorii > Viața Bisericii > Monahism