Stihiră

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
LinkFA-star.png Această pagină este considerată a fi una de calitate de către utilizatorii acestui proiect, adică unul dintre cele mai bune articole ale proiectului. Dacă aveți ceva de obiectat inițiați o discuție.


Acest articol face parte din seria
Imnografie
Cărți și perioade liturgice
Acatistier | Aghiazmatar | Apostol
Ceaslov | Evanghelie | Liturghier
Molitfelnic | Minei | Octoih
Panihidă | Penticostar | Tipic | Triod
Noțiuni de imnografie
Acatist | Aleluia | Antifon
Automelă | Axion | Canon | Catavasie
Cântarea Casianei | Cântarea Maicii Domnului
Condac | Cuvine-se cu adevărat | Doxologie
Ecfonis | Ectenie | Fericirile | Glas | Heruvic
Idiomelă | Imn | Irmos | Luminândă
Ode biblice | Paraclis | Polieleu | Prochimen
Psalmii din Tipic | Stihiră | Stihoavnă
Tropar | Tropar dogmatic | Unule Născut
Imnografi
Andrei Criteanul | Casiana Imnografa
Cosma Imnograful | Efrem Sirul
Ioan Scolasticul | Iosif Imnograful | Nicodim Aghioritul
Roman Melodul | Teodor Studitul | Matei Vlastares
Editați această casetă

Stihira [1] (gr. στιχηρον / stihiron ; sl. стихира / stihirŭ, -ra) este un fel de tropar folosit în timpul slujbelor zilei, care pot fi reunite într-o carte numită Stihirar (care cuprinde stihirile pentru slujbele de dimineața și de seara pentru tot parcursul anului) [2], sau mai pot fi găsite în Minei, în Octoih în Catavasier. Stihira nu trebuie confundată cu stiharul (unul dintre veşmintele liturgice). În limba greacă στιχηρον (stihiron) ar putea însemna "care este în legătură cu un vers (στιχ).

În mod tradiţional, stihirile sunt cântate în forma stihirarică a muzicii modale canonice în Biserica Ortodoxă. Odată cu apariţia muzicii armonice, polifonice, ne-modale într-unele din bisericile ortodoxe, unele din formele tradiţionale s-au pierdut. În cântarea bizantină, modurile stihirarice sunt de viteză "medie" (mai lente decât modul irmologic, dar mai rapide decât cel papadic), cântarea fiecărei silabe acoperind adesea două sau trei note. Modul stihiraric este folosit cel mai adesea pentru cântarea stihirilor, dar nu în mod exclusiv.

În anumite tradiţii muzicale, modul stihiraric este folosit doar pentru slujbele de Duminica sau pentru zilele de praznic, în timp ce stihirile de la slujbele zilnice sunt cântate în modul irmologic.

Cuprins

Folosirea liturgică

Stihirile sunt adesea scrise în cicluri tematice sau pentru utilizarea în contexte liturgice specifice. Dăm mai jos câteva exemple în acest sens:

Stihirile sunt folosite cel mai frecvent în contexte liturgice precum:

Stihirile se cântă de regulă alternativ cu versete din Psalmi sau din alte părţi ale Scripturii. În cărţile liturgice, se specifică pentru ele cântarea pe un anumit glas.

Găsim adesea melodii pe tema stihirilor în înregistrările cu muzică liturgică ortodoxă, unele alcătuite de compozitori cunoscuţi.

Stihirile de la "Doamne strigat-am"

La vecernie, grupul de stihiri (10, 8, 6 sau 4 - în funcţie de sărbătoare) care se cântă după imnul "Doamne, strigat-am" (Ps. 140) se numesc "Stihirile de la Doamne strigat-am" (sl. Стихира на «Господи, воззвах» ; gr. "στιχηρα εις το Κυριε, εκεκετραξα").

La Vecernia de Duminica (i.e. sâmbătă seara), stihirile de la "Doamne, strigat-am" iau forma unui acrostih alfabetic în versiunea greacă originară. Prima stihiră nu este parte a acrostihului.

Stihirile de la Stihoavnă

Stihirile de la stihoavnă (sl. stikhíry na stikhóvne - стихиры на стиховне ; gr. Άπόστιχα' [3]) sunt un grup de stihiri şi versuri cântate spre sfârşitul Vecerniei şi Utreniei. Particularitatea acestor stihiri este că încep cu un imn, iar nu cu versetul din Psalmi, cum se întâmplă în cazul celorlalte stihiri. Duminica se cântă cu o stihiră mai mult decât în zilele săptămânii.

Stihirile de la Laude

La "Laude" la sfârşitul utreniei se cântă un grup de stihiri împreună cu versetele psalmilor de laudă 148, 149, 150. Acestea se numesc "stihirile de la Laude" (sl. стихиры на "хвалите" ; gr. εις τους αινους).

Surse

  • Arhimandrit Efrem, "Aposticha" şi "Sticheron" în Blackwell Dictionary of Eastern Christianity (Oxford: Blackwell Publishing, 1999.) ISBN 0631189661
  • Călugării din New Skete, "Introducerea" la Hymns of Entreaty (Cambridge, New York: New Skete, 1987.) ISBN 093512909X
  • Léon Clugnet, Dictionnaire grec-français des noms liturgiques en usage dans l'Eglise grecque, Paris, 1895.
  • Martine Roty, Dictionnaire russe-français des termes en usage dans l'Eglise russe (troisième édition revue et augmentée), Institut d'Etudes Slaves, Paris, 1992.

Articole înrudite

Note

  1. stihíră s. f., g.-d. art. stihírii; pl. stihíri (cf. Dicţionar ortografic al limbii române, Colectiv, Editura Litera Internaţional, 2002)
  2. Stihirarul nu există ca şi carte liturgică aparte în tradiţia bisericească românească. În parohii, stihirile Învierii sunt luate din Octoihul mic sau Catavasier, cele ale Sfinţilor şi sărbătorilor fixe din Minei, cele ale zilei din Octoihul mare, iar cele specifice Postului Mare din Triod.
  3. Numele grec face ca în unele limbi moderne ele să se numească: "Aposticha" (engleză) ; "Apostiches" (franceză).
Unelte personale
Spații de nume
Variante
Acțiuni
Navigare
Donate

Please consider supporting OrthodoxWiki. FAQs

Trusa de unelte
În alte limbi