Mănăstirea Cotmeana
| La acest articol se lucrează chiar în acest moment!
Ca o curtoazie față de persoana care dezvoltă acest articol și pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitați să îl editați până la dispariția etichetei. În cazul în care considerați că este necesar, vă recomandăm să contactați editorul prin pagina de discuții a articolului. |
| Mănăstirea Cotmeana | |
| Jurisdicție | Arhiepiscopia Argeșului |
| Tip | călugări |
| Înființată | între 1377-1383 |
| Ctitori | Radu I Mircea cel Bătrân |
| Stareț | Ioasaf Boiciuc |
| Mărime aprox. | 10 călugări |
| Localizare |  Cotmeana,județul Argeș |
| Limba liturgică | română |
| Cântarea | bizantină |
| Schituri, metocuri și chilii | |
| Hramuri | Buna Vestire (25 martie) |
| Site web oficial | |
Mănăstirea Cotmeana, cu hramul Buna Vestire, este una dintre cele mai vechi mănăstiri ortodoxe din România. Este situată în apropierea comunei Cotmeana, județul Argeș. A fost ctitorită de Radu I, domn al Țării Românești (1377-1383) și reconstruită de Mircea cel Bătrân.
Este inclusă, în ansamblul ei, în Lista monumentelor istorice din România, având codul de clasificare AG-II-a-A-13622.[1]
Cuprins
[ascunde]Istoric
Mănăstirea Cotmeana este una dintre cele mai vechi mănăstiri ortodoxe din Țara Românească, fiind a treia, în ordine cronologică, după cele de la Vodița și Tismana. Voievodul Radu I (fiul lui Nicolae Alexandru) a ridicat aici o biserică de lemn și un schit. Tot în timpul domniei lui (1377-1383), Schitul Cotmeana devine mănăstire.[2]
Mai târziu, Mircea cel Bătrân construiește aici, între 1387 și 1389, o biserică de zid cu hramul Buna Vestire.[3] Prima atestare documentară în care este menționată Mănăstirea Cotmeana datează din 20 mai 1388, într-un hrisov referitor la ridicarea Mănăstirii Cozia, emis de Mircea cel Bătrân.[4]
În februarie 1510, un episod al luptelor dinastice dintre Basarabi și Drăculești (urmașii lui Vlad Țepeș), menționat în cronici, a avut loc la Mănăstirea Cotmeana. Fratele mai tânăr al lui Radu cel Mare, Vlad al V-lea (Vlăduț), obținuse ajutor de la turci pentru a-l detrona pe voievodul Mihnea cel Rău, și intrase cu oastea mai întâi în Oltenia. Mihnea cel Rău l-a trimis pe fiul său, Mircea al III-lea, pe care îl asociase la domnie, în recunoaștere, cu un mic detașament de călăreți. Mircea, văzând numărul destul de mare al rivalilor, s-a retras rapid pentru a-l pune în gardă pe tatăl său. Pe drum, a poposit pentru o noapte la Mănăstirea Cotmeana, dar dușmanii săi, conduși de marele postelnic Neagoe (cel care a ajuns mai târziu unul dintre cei mai importanți domni ai Țării Românești, Neagoe Basarab), i-au luat urma și l-au surprins în timpul nopții. Călugării de la mănăstire au evitat însă atât vărsarea de sânge, cât și eventualele distrugeri ale sfântului lăcaș, ajutându-l pe Mircea să fugă „desculț și descins” spre Curtea de Argeș.[5] Acest episod a servit ca sursă de inspirație lui Alexandru Odobescu pentru nuvela istorică Mihnea Vodă cel Rău (capitolul III, Cotmeana: Fuga e rușinoasă, dar e sănătoasă...).[6]
Arhitectură
Mănăstirea Cotmeana în prezent
Note
- Salt ↑ Ministerul Culturii - Lista monumentelor istorice din Județul Argeș (2015), p. 141, accesat la 11 ianuarie 2020
- Salt ↑ Istoric Mănăstirea Cotmeana, Ortodox.ro, accesat la 21 ianuarie 2020
- Salt ↑ Nicolae Iorga, Istoria Bisericii Românești, 1908, p. 30.
- Salt ↑ Mănăstirea Cotmeana, 14 iunie 2012, CrestinOrtodox.ro, accesat la 17 ianuarie 2020
- Salt ↑ Nicolae Iorga, Istoria Bisericii Românești, 1908, p. 71.
- Salt ↑ Alexandru Odobescu, Mihnea Vodă cel Rău, cap. III: Cotmeana
Bibliografie
- Nicolae Iorga, Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor, Tipografia „Neamul Românesc”, Vălenii de Munte, 1908
Legături externe
- Adrian Nicolae Petcu, Incursiune în trecutul Mănăstirii Cotmeana, 30 mai 2013, Ziarul Lumina, accesat la 17 ianuarie 2020
- Dumitru Manolache, Mănăstirea Cotmeana, biruitoare în veac, 19 iunie 2013, Ziarul Lumina, accesat la 17 ianuarie 2020
