Mănăstirea Căldărușani
La acest articol se lucrează chiar în acest moment!
Ca o curtoazie față de persoana care dezvoltă acest articol și pentru a evita conflictele de versiuni din baza de date a sistemului, evitați să îl editați până la dispariția etichetei. În cazul în care considerați că este necesar, vă recomandăm să contactați editorul prin pagina de discuții a articolului. |
Mănăstirea Căldărușani | |
Jurisdicție | Arhiepiscopia Bucureștilor |
Tip | călugări |
Înființată | 1638 |
Ctitori | Matei Basarab |
Stareț | |
Mărime aprox. | 100 călugări |
Localizare | comuna Gruiu, județul Ilfov |
Limba liturgică | română |
Cântarea | bizantină |
Schituri, metocuri și chilii | |
Hramuri | Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir (26 octombrie) Sf. Evanghelist Ioan (8 mai) |
Site web oficial | www.manastirea-caldarusani.ro |
Mănăstirea Căldărușani, cu hramurile Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir și Sf. Evanghelist Ioan, este o mănăstire ortodoxă din România situată în comuna Gruiu, județul Ilfov, la circa 30 km nord-est de București, pe malul lacului Căldărușani. A fost ctitorită în anul 1638 de către voievodul Matei Basarab.
Mănăstirea Căldărușani, în ansamblul ei, este inclusă în Lista monumentelor istorice din România, având codul de clasificare
IF-II-a-A-15293.[1]
Cuprins
Istoric
Mănăstirea Căldărușani este o veche mănăstire ortodoxă din Țara Românească și una dintre cele mai mari, ca număr de monahi. A fost ctitorită între anii 1637-1638, de către Matei Basarab, Domnul Țării Românești, fiind ridicată pe locul unui mai vechi schit. Conform tradiției, voievodul a descoperit acest schit tainic în anul 1637, pe când în bisericuța de lemn a schitului slujea starețul și ceilalți opt viețuitori de acolo.[2]
Pisania bisericii de la Mănăstirea Căldărușani
S-a păstrat pisania bisericii cu hramul Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir, având următorul text:
- „...Drept aceea și eu întru Hristos Domnul bun creștin singur țiitor a toată Țara Românească și de cea parte de munte și altele domnind, auzind acestea, repezitu-m-am cu pohta și cu gândul cel dumnezeiesc care este către sfintele biserici a le zidi și a le urzi și a le înfrumuseța cu cheltuiala din avuția ce s-au dat nouă de la Dumnezeu; întocmind aceastea, vrut-am și aici în locul acesta care se chiamă Căldărușani a zidi casă Domnului, care loc singur domnia mea cu gândul l-am găsit întru mărirea și întru lauda Sfântului MareluiMucenic Dimitrie celuia ce-i cură mir, ca să ne fie domniei mele și părinților mei întru veci pomenire, iar Împăratului celui de vecie, celui neputred, celui înțelept, celui nevăzut, unul Dumnezeu, aceluia să fie cinstea și măria întru vecia de veac. Amin.
Și s-au început a se zidi din luna lui iulie 10 și s-au săvârșit în luna lui octombrie 20, iar din zidirea lumei leat 7147, iar de la Hristos 1638.[3]
Arhitectură
Pictura interioară
Mănăstirea Căldărușani în prezent
Note
- ↑ Ministerul Culturii - Lista monumentelor istorice din Județul Ilfov (2015), p.65, accesat la 3 august 2019
- ↑ Teodor Danalache, Mănăstirea Căldărușani - istoric, Manastirea-caldarusani.ro, accesat la 5 august 2019
- ↑ Ruxandra Nemțeanu, Memorialul Mănăstirii Căldărușani, pag. 485, accesat 12 august 2019
Legături externe
- www.manastirea-caldarusani.ro Mănăstirea Căldărușani - site web oficial
- Mănăstirea Căldărușani, 10 aprilie 2013, Teodor Danalache, CrestinOrtodox.ro
- Bolnița din Mănăstirea Căldărușani, 10 aprilie 2013, CrestinOrtodox.ro
- Căldărușani, locul cu sfinți din codrii Vlăsiei, 12 aprilie 2008, Augustin Păunoiu, Ziarul Lumina
- Mănăstirea Căldărușani a Sfântului Dimitrie cel Mare, 25 octombrie 2010, Adrian Nicolae Petcu, Ziarul Lumina
- Mănăstirea Căldărușani în perioada interbelică, 26 aprilie 2010, Adrian Nicolae Petcu, Ziarul Lumina