Biserica din Capu Dealului, Drăgășani
Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, Capu Dealului | |
Jurisdicţie | Biserica Ortodoxă Română |
Tip | Biserică ortodoxă |
Întemeiere | 1824 |
Superior | Stoica Daniel |
Marime (aprox.) | 300 mc |
Locaţie | Drăgășani, Vâlcea, Oltenia, România |
Limbă liturgică | Română |
Cântarea folosită | Cântarea românească omofonă |
Calendar | iulian îndreptat |
Hramuri | Adormirea Maicii Domnului |
Sit web oficial | necunoscut |
Istoric
Biserica a fost construită între anii 1818-1824. Pe aici a trecut Tudor Vladimirescu şi câţiva dintre pandurii lui Tudor Vladimirescu conduşi de Preda Drugănescu alãturi de eterişti au opus rezistenţã trupelor otomane. Ca omagiu al evenimentelor petrecute la Drăgăşani s-a ridicat, în anul 1884 în parcul din centrul oraşului Drăgăşani, un monument comemorativ. Revoluţia din 1848 ridică la luptă întreaga Oltenie, o parte din locuitorii Drăgăşaniului, aflându-se în armata revoluţionară de la Troianu (în prezent cartier al municipiului Râmnicu Vâlcea) condusã de Gheorghe Magheru fostul căpitan de panduri al lui Tudor Vladimirescu. Tot aici există şi un cimitir, unde se afla o groapă comună, în care au fost înmormântaţi numeroşi martiri. La construcţia ei, au participat atât constructori locali, cât şi specialişti în construcţia de biserici bizantine, aduşi de boierii locali, printre care cel mai de seamă fiind căpitanul Giura. Cunoscută şi sub denumirea de „Biserica cu cal”, deoarece în partea de sud, asemenea locului în care se află zidită şi Ana de către meşterul Manole, se afla la începuturi, un cal alb, care reprezintă calul lui Tudor Vladimirescu, care după moartea sa, s-a întors singur pe aceste meleaguri pe unde a trecut mai înainte cu stăpânul său, şi rănit fiind nu a mai trăit mult. În cinstea domnului Tudor, oamenii l-au îngropat ca pe un om de rând, iar capul său l-au aşezat cu multă cinste într-un zid al bisericii, considerând că astfel va dăinui şi mai mult amintirea şi rămăşitele pământeşti ale calului alb pe care a murit Tudor Vladimirescu. Oamenii l-au plâns pentru ca nu l-au mai găsit pe Tudor, de aceea se mai numea înainte şi "biserica cu cal" sau „biserica cu cai”. Până în anul 2009, pictura s-a şters în mare parte, rămânând însă ornamentul cu motive locale, care îl încadra iniţial.
Localizare geografică
Se află în partea de Vest a oraşului Drăgăşani, la o distanţă de circa 2 km faţă de centrul oraşului, situată pe drumul ce leagă oraşele Drăgăşani şi Târgu Jiu.
Predoslovie
Pe frontispiciul de la intrare în pronaos, deasupra uşii, se găseşte următoarea inscripţie, scrisă în limba română veche cu litere chirilice: "Această sfântă şi dumnezeiască biserică ce se cinsteşte şi se prăznuieşte hramul sfintei adormiri a peacuratei fecioare s-au ridicat şi s-au înfrumuseţat cu zugrăveli după cum se vede cu toată cheltuiala şi osteneala dumnealui căpitan Giura şi soţia sa Alexandra în zilele prealuminatului şi înălţatului domn Ioan Gheorghe Dimitrie Ghica voievod cu blagoslovenia preasfinţiei sale părintelui nostru episcopu Galaction, 1824 iunie 25"
Particularităţi
- Cimitirul are o groapă comună în care au fost îngropaţi oamenii lui Tudor Vladimirescu, după luptele cu eteriştii împotriva otomanilor.
- Grosimea zidurilor depăşeşte în unele locuri 1 metru, iar în mijlocul locaşului de cult sunt doi stâlpi cubici de rezistenţă, ornamentaţi cu motive florale locale, în special viţa de vie.
- Existenţa unui cal alb, pictat în partea exterioară a bisericii, spre sud, care nu are nicio legătură cu iconografia, însă care ocupă un loc spaţial cu conotaţii simbolice.
- Înfăţişarea celor două perspective, rai şi iad, la intrarea în biserică, fiind una dintre cele trei biserici (monumente istorice) din ţară, care au acest motiv pictural.
Bibliografie
- Răuţu Melete, iconom stavrofor, protoiereu al judeţului Vâlcea, “Monografia ecleziastică a judeţului Vâlcea cu privire la monumentele religioase, precum şi la viaţa morală şi religioasă a poporului”, alcătuită cu ocazia jubileului a 40 de ani de domnie a Regelui Carol I regele României, imprimeria judeţului Râmnicul Vâlcea, 1908.
- A se observa „Pomelnicele Episcopiei” .
- Iorga, „Inscripţii din bisericile României”, p. 156. Vezi şi în această lucrare de licenţă: Episcopul Mihail II.
- „Biserica Ortodoxă Română”, XXIX, p. 605.
- Comunicări de d-l. N. Iorga, profesor universitar, Bucureşti. Cfr. Dobrescu, 1. c. p. 545. Ibidem, Lepădatu, „Episcopia Strehaii”, pag. 29. Athanasie apare numai odată într-un hrisov domnesc al lui Mircea cel Mare, ca martor, împreună cu Anthim. Haşdeu, „Istoria Critică”’ pag. 130, nota 446.
- St. Ionescu-Cheianu‚ “Geografia judeţului Vâlcea”, p. 122.
Surse
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Istoria Bisericii
Categorii > Locuri > Biserici
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări
Categorii > Locuri > Ortodoxia pe țări
Categorii > Teologie > Eclesiologie > Jurisdicții
Categorii > Teologie > Eclesiologie > Jurisdicții > Mitropolia Olteniei > Protoieria Drăgășani
Ortodoxia în România > Ortodoxia în România > Biserica Ortodoxă Română
Ortodoxia în România > Ortodoxia în România > Biserici din România