Pafnutie Chefala: Diferență între versiuni
(Pagină nouă: Cuviosul '''Pafnutie Chefala''' a fost unul din Părinții pustiei care a trăit în prima jumătate a secolului al IV-lea în pustia din Egiptului, fiind ucenic al sf...) |
(Nicio diferență)
|
Versiunea curentă din 24 februarie 2025 19:04
Cuviosul Pafnutie Chefala a fost unul din Părinții pustiei care a trăit în prima jumătate a secolului al IV-lea în pustia din Egiptului, fiind ucenic al sfântului Antonie cel Mare. Prăznuirea lui în Biserica Ortodoxă se face la 25 februarie[1].
Unii istorici îl identifică pe avva Pafnutie Chefala, care a fost ucenic al Sf. Antonie cel Mare, cu sfântul Pafnutie Mărturisitorul, episcopul Tebaidei[2].
Cuprins
[ascunde]Viața
Sfântul Pafnutie a fost contemporan cu Sfântul Antonie cel Mare și ucenic prețuit al său. Sfântul Antonie spune despre el: “Iată un om adevărat, care poate să vindece și să mântuiască suflete” (Pentru Avva Antonie, 31). Este pomenit și în Viața sfântului Antonie, cap. 58.
A trăit timp de optzeci de ani în deșert, purtând un singur veșmânt. Înzestrat cu o mare înțelepciune și cu harul învățăturii, se ferea să judece păcătoșii și știa întotdeauna să vorbească potrivit, spre folosul sufletesc al ascultătorilor săi.
El spunea, de pildă, că tot ceea ce ni se întâmplă are loc fie prin voia lui Dumnezeu, fie cu îngăduința Sa. Numai faptele și evenimentele care contribuie la slava lui Dumnezeu se petrec după voia Sa, iar accidentele și necazurile sunt îngăduite de El pentru a ne îndrepta și a ne îndemna la pocăință, mai ales atunci când suntem legați de noi înșine și nu Îi atribuim lui Dumnezeu motivul faptelor noastre bune. Mai adăuga și aceasta: „Este cu neputință ca cineva să cadă fără îngăduința lui Dumnezeu și fără retragerea prealabilă a Îngerului său păzitor”.
Se povestește despre Sfântul Pafnutie, sau despre un alt Părinte cu același nume, că, cerând de trei ori Domnului să-i descopere căruia dintre sfinții Săi îi seamănă, un înger a coborât din cer și l-a dus de trei ori în lume, arătându-i, pe rând, un cântăreț ambulant, un plugar și un negustor, care, în ciuda condiției lor lumești, practicau în ascuns virtuțile sfinte ale dragostei, milosteniei și ospitalității.
Le spunea, de asemenea, ucenicilor săi: „Iubiți necazul mai mult decât odihna și necinstea mai mult decât slava și a da mai vârtos decât a lua” (Pentru avva Matoi, 10).
Se crede că a murit pe la anul 360[3].
Apoftegme din Patericul egiptean
Avva Pafnutie Chefala este pomenit de două ori în Patericul egiptean.
Pentru avva Antonie
31. Un frate a fost acuzat pe nedrept în mănăstire pentru desfrânare și scu¬lânduse a mers la avva Antonie. Și au venit frații de la mănăstire ca să-l vindece (mângâie) și să-l ia (dobândească), și au început să-i zică: “Așa ai făcut”. Iar el se apăra zicând: “Nimic de acest fel nu am făcut”. Iar, după întâmplare, s-a aflat acolo avva Pafnutie, zis Kefala, și a spus o pildă ca aceasta: “Am văzut pe malul râului un om băgat în noroi până la genunchi și venind unii să-i dea mâna, l-au afundat până-n gât”. Și a zis lor avva Antonie pentru avva Pafnutie: “Iată un om adevărat, care poate să vindece și să mântuiască suflete”. Deci umilindu-se ei de cuvintele bătrânului, au pus metanie fratelui. Și, îndemnați (încurajați) de Părinți, l-au luat pe frate la mănăstire.
Pentru avva Matoi
10. A zis avva Matoi că trei bătrâni s-au dus la avva Pafnutie, căruia i se zicea Chefala, ca să-l întrebe un cuvânt. Și le-a zis lor bătrânul: ce voiți să vă zic vouă, cuvânt duhovnicesc sau trupesc? I-au răspuns lui: duhovnicesc. Le-a zis lor bătrânul: duceți-vă, iubiți necazul mai mult decât odihna și necinstea mai mult decât slava și a da mai vârtos decât a lua.
Note
- Salt ↑ „Ignoré des recueils hagiographiques grecs et latins, il est commémoré par les Synaxaires d’Alexandrie et d’Éthiopie, ainsi que par quelques rares ménologes slaves. Les sources littéraires de l’ancien monachisme égyptien mentionnent plusieurs saints Paphnuce. C’est probablement lui qui, parti dans le désert à la recherche de saints ascètes, découvrit S. Onuphre [11 juin] et raconta leur entretien après l’avoir enterré.” (nota P. Macarie în Sinaxarul său).
- Salt ↑ Bartelink (SC 400, p. 291) sugerează că monahul Pafnutie Chefala, ucenicul Sf. Antonie cel Mare, ar fi acelasi cu ierarhul despre care Istoria lui Ghelasie din Kyzic (2:9) spune că a fost torturat sub Maximian si i s-a zdrobit genunchiul sting si i s-a scos ochiul drept, care a participat la primul Sinod Ecumenic, de la Niceea, din anul 325; era mare facător de minuni, alungind dracii cu cuvântul si tămăduind felurite boli doar cu rugăciunea (nota P. Filotheu Bălan, în Pateric egyptean, p. 233)
- Salt ↑ cf. Hefele, Histoire des Conciles, Paris, 1907, tom 1, p. 620
Surse
- Patericul egiptean - ediția românească
- Les sentences des Pères du désert - collection alphabétique, Solesmes, 1981
- Sinaxarul Părintelui Macarie de la Simonos Petras
- Pateric Egyptean, ed. Sofia, București, 2011 (diortosit, completat și adnotat de monahul Filotheu Bălan).
Categorii > Liturgică > Sărbători > Sfinți
Categorii > Liturgică > Sărbători > Sfinți > Părinți ai pustiei
Categorii > Liturgică > Sărbători > Sfinți > Sfinți egipteni
Categorii > Oameni
Categorii > Oameni
Categorii > Oameni
Categorii > Oameni > Monahi
Categorii > Viața Bisericii > Monahism
Categorii > Viața Bisericii > Monahism