Gherman al IV-lea al Constantinopolului: Diferență între versiuni
(traducere) |
|||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
Sanctitatea Sa '''Gherman al IV-lea al Constantinopolului''' a fost [[Patriarh]] al [[Constantinopol]]ului pentru două perioade, de la 1842 până la 1845 și de la 1852 până la 1853. | Sanctitatea Sa '''Gherman al IV-lea al Constantinopolului''' a fost [[Patriarh]] al [[Constantinopol]]ului pentru două perioade, de la 1842 până la 1845 și de la 1852 până la 1853. | ||
| − | Gherman al IV-lea a fost patriarh într-o perioadă din secolul al XIX-lea când [[Biserica Ortodoxă a Greciei]] căuta să-și obțină independența sau [[autocefalia]] față de Constantinopol. | + | Gherman al IV-lea a fost patriarh într-o perioadă din secolul al XIX-lea când [[Biserica Ortodoxă a Greciei]] căuta să-și obțină independența sau [[autocefalia]] față de Constantinopol. În timp ce acționa independent, Biserica Ortodoxă a Greciei nu făcuse nicio încercare de a notifica patriarhiei o schimbare a relațiilor lor. Astfel, în 1844, Gherman al IV-lea, ca și Antim al IV-lea înaintea lui, a refuzat să ia act de independența declarată a Bisericii Ortodoxă a Greciei atunci când această Biserică l-a notificat despre [[excomunicare]]a pentru [[erezie]] a lui Theophilos Kaires, întemeietorul sectei „Theosebismos”, care era o imitație a [[Deism|deismului]] francez. |
| − | În 1844, | + | În 1844, Patriarhul Gherman al IV-lea a inițiat transformarea [[Mănăstire|mănăstirii]] (părăsite) [[Sfânta Treime]] din insula Halki, din Marea Marmara, într-o școală de teologie ortodoxă. [[Seminarul Teologic din Halki (Turcia)]] a rămas principala școală de Teologie ortodoxă a [[Patriarhia Constantinopolului|Patriarhiei de Constantinopol]] până în 1971, când a fost închisă de guvernul turc. |
| − | La începutul anului 1853 patriarhul Gherman al IV-lea acordă [[arhimandrit]]ului [[Iosafat Snagoveanu]] [[Binecuvântare|binecuvântarea]] a de întemeia o [[parohie]] românească la Paris. | + | La începutul anului 1853 patriarhul Gherman al IV-lea îi acordă [[arhimandrit]]ului [[Iosafat Snagoveanu]] [[Binecuvântare|binecuvântarea]] a de întemeia o [[parohie]] românească la Paris. |
Versiunea curentă din 7 decembrie 2023 18:36
Sanctitatea Sa Gherman al IV-lea al Constantinopolului a fost Patriarh al Constantinopolului pentru două perioade, de la 1842 până la 1845 și de la 1852 până la 1853.
Gherman al IV-lea a fost patriarh într-o perioadă din secolul al XIX-lea când Biserica Ortodoxă a Greciei căuta să-și obțină independența sau autocefalia față de Constantinopol. În timp ce acționa independent, Biserica Ortodoxă a Greciei nu făcuse nicio încercare de a notifica patriarhiei o schimbare a relațiilor lor. Astfel, în 1844, Gherman al IV-lea, ca și Antim al IV-lea înaintea lui, a refuzat să ia act de independența declarată a Bisericii Ortodoxă a Greciei atunci când această Biserică l-a notificat despre excomunicarea pentru erezie a lui Theophilos Kaires, întemeietorul sectei „Theosebismos”, care era o imitație a deismului francez.
În 1844, Patriarhul Gherman al IV-lea a inițiat transformarea mănăstirii (părăsite) Sfânta Treime din insula Halki, din Marea Marmara, într-o școală de teologie ortodoxă. Seminarul Teologic din Halki (Turcia) a rămas principala școală de Teologie ortodoxă a Patriarhiei de Constantinopol până în 1971, când a fost închisă de guvernul turc.
La începutul anului 1853 patriarhul Gherman al IV-lea îi acordă arhimandritului Iosafat Snagoveanu binecuvântarea a de întemeia o parohie românească la Paris.
| Gherman al IV-lea al Constantinopolului | ||
|---|---|---|
| Precedat de: Antim al V-lea |
Patriarh al Constantinopolului 1842-1845 |
Urmat de: Meletie al III-lea |
| Precedat de: Antim al IV-lea |
Patriarh al Constantinopolului 1852-1853 |
Urmat de: Antim al VI-lea |
