Sinodul tâlhăresc din 869-870: Diferență între versiuni
(legături interne și mici completări) |
(ortografie) |
||
Linia 1: | Linia 1: | ||
'''Sinodul tâlhăresc din 869-870''' a fost un [[sinod]] local care s-a ţinut la [[Constantinopol]]. între [[5 octombrie]] 869 şi [[28 februarie]] 870. | '''Sinodul tâlhăresc din 869-870''' a fost un [[sinod]] local care s-a ţinut la [[Constantinopol]]. între [[5 octombrie]] 869 şi [[28 februarie]] 870. | ||
− | Sinodul a fost convocat de către împăratul bizantin Vasile I ''Macedoneanul'' şi [[Papă|Papa]] Adrian al II-lea. În cadrul lucrărilor sinodului a fost depus şi excomunicat [[Patriarh]]ul Constantinopolului [[Fotie cel Mare]]. | + | Sinodul a fost convocat de către împăratul bizantin Vasile I ''Macedoneanul'' şi [[Papă|Papa]] Adrian al II-lea. În cadrul lucrărilor sinodului a fost depus şi excomunicat [[Patriarh]]ul Constantinopolului [[Fotie cel Mare]]. De asemenea, sinodul a confirmat plasarea [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Patriarhiei Constantinopolului]] pe primul loc ca cinstire între cele patru patriarhii răsăritene tradiţionale (deci înaintea [[Biserica Ortodoxă a Alexandriei|Patriarhiei Alexandriei]], a [[Biserica Ortodoxă a Antiohiei|Antiohiei]] şi a [[Biserica Ortodoxă a Ierusalimului|Ierusalimului]]). |
Hotărârile luate la acest sinod au fost ulterior abrogate, la [[Sinodul VIII Ecumenic|Sinodul al patrulea de la Constantinopol]], care a avut loc în anii 879-880. S-a hotărât atunci repunerea în scaunul patriarhal constantinopolitan a [[Sfânt]]ului Fotie cel Mare, iar sinodul din 869-870 a fost declarat ca fiind un [[Sinod tâlhăresc]]. Sinodul al patrulea de la Constantinopol a anatematizat pe oricine ar aduce modificări [[Crezul|Crezului niceo-constantinopolitan]]. Acest Sinod a fost iniţial acceptat de către [[Biserica Romano-Catolică]] ca fiind [[sinod ecumenic]], dar ulterior a fost dezavuat, în favoarea sinodului tâlhăresc care îl înlăturase din scaun pe Fotie cel Mare. | Hotărârile luate la acest sinod au fost ulterior abrogate, la [[Sinodul VIII Ecumenic|Sinodul al patrulea de la Constantinopol]], care a avut loc în anii 879-880. S-a hotărât atunci repunerea în scaunul patriarhal constantinopolitan a [[Sfânt]]ului Fotie cel Mare, iar sinodul din 869-870 a fost declarat ca fiind un [[Sinod tâlhăresc]]. Sinodul al patrulea de la Constantinopol a anatematizat pe oricine ar aduce modificări [[Crezul|Crezului niceo-constantinopolitan]]. Acest Sinod a fost iniţial acceptat de către [[Biserica Romano-Catolică]] ca fiind [[sinod ecumenic]], dar ulterior a fost dezavuat, în favoarea sinodului tâlhăresc care îl înlăturase din scaun pe Fotie cel Mare. |
Versiunea curentă din 14 noiembrie 2013 11:26
Sinodul tâlhăresc din 869-870 a fost un sinod local care s-a ţinut la Constantinopol. între 5 octombrie 869 şi 28 februarie 870.
Sinodul a fost convocat de către împăratul bizantin Vasile I Macedoneanul şi Papa Adrian al II-lea. În cadrul lucrărilor sinodului a fost depus şi excomunicat Patriarhul Constantinopolului Fotie cel Mare. De asemenea, sinodul a confirmat plasarea Patriarhiei Constantinopolului pe primul loc ca cinstire între cele patru patriarhii răsăritene tradiţionale (deci înaintea Patriarhiei Alexandriei, a Antiohiei şi a Ierusalimului).
Hotărârile luate la acest sinod au fost ulterior abrogate, la Sinodul al patrulea de la Constantinopol, care a avut loc în anii 879-880. S-a hotărât atunci repunerea în scaunul patriarhal constantinopolitan a Sfântului Fotie cel Mare, iar sinodul din 869-870 a fost declarat ca fiind un Sinod tâlhăresc. Sinodul al patrulea de la Constantinopol a anatematizat pe oricine ar aduce modificări Crezului niceo-constantinopolitan. Acest Sinod a fost iniţial acceptat de către Biserica Romano-Catolică ca fiind sinod ecumenic, dar ulterior a fost dezavuat, în favoarea sinodului tâlhăresc care îl înlăturase din scaun pe Fotie cel Mare.